„Există două scurgeri la Nord Stream 1 – una în zona economică a Suediei și una în zona economică a Danemarcei. Ele sunt foarte apropiate una de cealaltă”, a transmis Administrația Maritimă Suedeză, precizând că scurgerile au fost depistate la nord-est de insula daneză Bornholm și nu este clar cum au apărut.
„Monitorizăm situația îndeaproape pentru a ne asigura că nicio navă nu se apropie prea mult de loc”, a dat asigurări un purtător de cuvânt al Administrației Maritime a Suediei.
Anunțul vine la o zi după ce Danemarca a identificat o scurgere din gazoductul Nord Stream 2, iar autoritățile maritime au emis o avertizare de navigație și au stabilit o zonă în jurul conductei, „pentru că (n.r. – scurgerea) este periculoasă pentru traficul naval”, a precizat agenția daneză pentru energie într-un comunicat.
Acuzații de sabotaj
Pe măsură ce scurgerile din cele două gazoducte sunt investigate, începe să se vorbească despre un posibil sabotaj care a dus la aceste incidente.
Fără a prezenta dovezi, premierul polonez Mateusz Morawiecki a acuzat un act de sabotaj, iar omologul său danez a afirmat, la rândul său, că un astfel de scenariul nu poate fi exclus, relatează Reuters.
„Astăzi ne confruntăm cu un act de sabotaj, nu știm toate detaliile despre ceea ce s-a întâmplat, dar vedem clar că este un act de sabotaj, legat de escaladarea situației din Ucraina”, a spus Morawiecki.
„Vorbim despre trei scurgeri cu o oarecare distanță între ele și de aceea este greu de imaginat că e o coincidență”, a declarat și șefa guvernului danez, Mette Frederiksen.
Și Rusia, care a redus livrările de gaze către Europa după ce Occidentul a impus sancțiuni, a spus că sabotajul este o variantă luată în calcul și că incidentul a subminat securitatea energetică a continentului, iar un înalt oficial ucrainean a acuzat un atac rusesc de destabilizare a Europei.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat incidentul drept „foarte îngrijorător”.
Scurgerile sunt foarte mari și ar putea dura o săptămână până când gazul să nu mai curgă din conducta Nord Stream 2, a declarat șeful Agenției Energetice din Danemarca, Kristoffer Bottzauw.
În aceste condiții, navele ar putea pierde flotabilitatea dacă ar intra în zonă.
„Suprafața mării este plină de metan, ceea ce înseamnă că există un risc crescut de explozii în zonă”, a adăugat Bottzauw.
Niciuna dintre conducte nu pompa gaze către Europa în momentul în care au fost găsite scurgerile, pe fondul disputei legate de războiul din Ucraina. Ambele conțineau însă gaz, deși nu erau în funcțiune.
Operatorul Nord Stream a spus că pagubele sunt „fără precedent”, în timp ce reprezentanții Gazprom, compania controlată de Kremlin cu monopol asupra exporturilor de gaze rusești, au refuzat să comenteze.
Rusia a redus livrările de gaz către Europa prin Nord Stream 1 înainte de a suspenda complet fluxurile în august, acuzând sancțiunile occidentale pentru o serie de probleme tehnice. Politicienii europeni spun că acesta a fost un pretext pentru a opri furnizarea de gaze.
Noua conductă Nord Stream 2 nu a intrat încă în funcțiune, planul de a fi folosită pentru furnizarea de gaz fiind abandonat de Germania cu câteva zile înainte ca Rusia să declanșeze invazia în Ucraina.
Scurgerile au avut loc înainte de lansarea de marți a conductei Baltic Pipe care transportă gaz din Norvegia în Polonia, ca parte a eforturilor Varșoviei de a-și diversifica sursele de combustibil.
Foto: EPA