ComenteazăLa câteva zile după ce primele rachete rusești au plouat peste Kiev, Olga Gladisheva lua decizia grea de a părăsi Rusia. Actuală producătoare video și fostă jurnalistă, rusoaica s-a îndreptat, ca mii de compatrioți proaspăt exilați, spre Turcia.
„Eram complet panicată când am plecat spre Istanbul. Erau primele zile ale războiului, m-am gândit că nu voi mai avea altă șansă să plec din Rusia. M-am gândit că poate vor închide granițele, că Rusia se va transforma în Coreea de Nord”, își începe povestea Gladisheva, care între timp s-a întors în Moscova.
Întoarcerea din exil a fost una forțată de circumstanțe pentru Gladisheva, scriu jurnaliștii The Guardian.
„M-am întors săptămâna trecută. Dacă e să zic de-a dreptul, banii au stat la baza deciziei de a mă întoarce. Am un apartament la care plătesc rate. Aveam opțiunea de a munci de la distanță, dar era complicat și câștig mai bine dacă sunt fizic prezentă în Moscova. Nu-mi puteam permite o viață în Turcia”, explică fosta jurnalistă din Rusia.
Și, deși nu se simțea departe de prietenii ei, mulți moscoviți care au luat același drum al exilului în primele zile ale războiului, îi era greu să aibă grijă de mama sa. Cum cardurile ei bancare erau blocate în Turcia, Olga nu putea să-i transfere bani femeii și trebuia să ceară permanent favoruri financiare de la prietenii din Moscova.
Acum, deciziile luate rușii care au ales în grabă calea exilului se lovesc de realitățile dure ale vieții de imigrant. Una complicată de granițe închise și sancțiuni financiare, care-i conving pe exilați să se întoarcă acasă, fie pentru a avea grijă de părinții în vârstă, pentru a menține relații de familie ori pur și simplu pentru a supraviețui.
„A fost o adevărată dramă în familie. Mi-am spus că trebuie să plecăm cât mai departe posibil de Rusia. Dar soția mea nu a vrut să plece nicăieri, așa că a trebuit să găsesc un compromis. Am avut de ales. Am ales să rămân alături de soție, chiar dacă în Rusia”, zice Roman, cofondatorul unui start-up tech din Rusia, care s-a întors acasă după o lună jumătate de exil în Armenia.
Comunitatea de exilanți ruși, un amalgam de disidenți și tineri care au fugit de zvonurile unei mobilizări generale
Experții cataloghează drept neobișnuit valul de refugiați ruși. Noua comunitate de exilanți e formată atât din tineri care au fugit de zvonurile unei mobilizări generale, cât și din lucrători educați și înalt calificați, care sunt obișnuiți să călătorească în străinătate pentru muncă. Și, cel puțin pe hârtie, mulți dintre exilanți au oricând opțiunea de a se întoarce în Rusia.
Artem Taganov se numără printre exilanții ruși din industria tech. El a plecat la începutul lunii martie, când investitorii l-au avertizat că se plănuiește o mobilizare generală. După cinci săptămâni de exil în Armenia, a decis să se întoarcă la Moscova.
„Aici e o atmosferă foarte încărcată. În mass-media vezi că oamenii susțin războiul, dar nu-i adevărat”, explică Artem.
Deși plănuia să deschidă o companie în Erevan, problemele de familie și grijile legate de afacerea de acasă l-au forțat pe bărbat să se întoarcă la Moscova.
„Ideea era să deschis o companie în Armenia. Am pus acest plan pe pauză, căci sunt în așteptarea unei finanțări. Soția și câinele meu au rămas în Moscova. Ea nu poate să-și lase locul de muncă în acest moment, căci se teme că va rămâne oricum fără job până la sfârșitul anului. Încerc să o conving să plecăm mai repede. Dar, oricum, am în continuare afaceri aici și nu pot nici eu să plec pur și simplu”, completează Taganov.
Întoarcerea a fost una complicată pentru bărbat. Părinții săi sunt susținători ai războiului lui Putin și i-au criticat dur decizia de a părăsi Rusia.
Un director al unei mari companii tech din Rusia spune că a observat întoarcerea recentă a multor angajați tineri, care nu și-au permis un exil în metropolele preferate de cei care pleacă, precum Erevan, Istanbul sau Tbilisi.
La început, oamenii au plecat de panică. Dar, după ceva timp, și-au dat seama că totuși trebuie să supraviețuiască. Deși urăsc în continuare ce se întâmplă, rămân în opoziție și nu se simt neapărat confortabili psihologic să se întoarcă, nu există altă opțiune pentru ei.
Sirector al unei companii IT din Moscova:
Nu există estimări clare cu privire la câți ruși au ales să-și părăsească țara de la începutul războiului. Plecarea e mai ușoară pentru lucrătorii din domeniul IT, care au mereu opțiuni de angajare dincolo de granițele Rusiei.
„Am zburat în Uzbekistan. În acel moment, era o țară în care puteam să intru fără viză. M-am întors la sfârșitul lunii martie în Moscova. Asta pentru că mi-am dat seama că zvonurilor privind o mobilizare generală a bărbaților sunt false. Nu am altă opțiune de a pleca. Nu cred că Europa îi așteaptă cu brațele deschise pe exilanții ruși, fie ei opozanți ai războiului. Și ce aș putea să fac acolo. Abia vorbesc câteva boabe de engleză”, spune Dmitri, care e consultant artistic și nu a găsit opțiuni pentru a începe o viață nouă într-un loc precum Uzbekistan.
Ira Lobanovskaya e directoarea unei organizații de sprijinire a exilanților ruși și a observat că multe decizii de emigrare au fost luate într-un moment de panică. „Acum văd că unii aleg să se întoarcă. Dar, în același timp, știu că o parte din cei care s-au întors deja fac planuri pentru o nouă plecare. S-au întors pentru a-și pune treburile în ordine și pentru a planifica mai bine plecarea definitivă”, explică Lobanovskaya.
O cercetătoare a Centrului European de Cercetare Economică din Mannheim avertizează că plecarea și viața de imigrant e complicată de o multitudine de factori pentru cei care vor să părăsească Rusia.
„În țările destinație, prețurile explodează în acest moment. Autoritățile te lasă să pleci cu maxim 10.000 de dolari din Rusia. Nu-ți poți accesa contul bancar, iar rubla se devalorizează permanent. Prin urmare, e mult mai greu să accesezi fondurile pe care le aveai, iar banii nu mai au aceeași valoare. Această situație face viața acestor imigranți dificilă și ar putea chiar să forțeze întoarcerea lor”, scrie cercetătoarea Katrin Sommerfeld într-un articol științific prin care a cerut politicienilor germani să pună la cale o strategie pentru primirea refugiaților din Rusia.
Exilanții au găsit un acasă neschimbat de războiul din Ucraina
Unii dintre cei care s-au întors au fost șocați de faptul că societatea rusească rămâne indiferentă la războiul din Ucraina.
„Mi se pare că oamenii acceptă situația. Sigur, războiul e îngrozitor. Putin e diabolic. Dar viața continuă. Și, drept vorbind, lucrurile nu sunt atât de rele în viața de zi cu zi. Unele produse au dispărut din magazine, dar nu e atât de rău precum ne-am așteptat să fie. Apoi, prețurile au crescut, evident, dar nu atât de mult. Totuși, indiferența m-a întristat profund”, completează directorul unei companii IT din Moscova.
Într-un sondaj recent, peste jumătate din respondenții ruși au spus că nu urmăresc îndeaproape știrile despre războiul din Ucraina.
„Am crezut că mă voi întoarce într-un oraș în care străzile sunt pline de furie și slogane pro-război. Dar viața e aproape ca înainte. Noapte de noapte, barurile și restaurantele sunt pline de clienți. Mi se pare că oamenii ignoră războiul. Și poate mă tem de asta”, încheie Gladisheva.