Teheranul a cerut milițiilor pro-iraniene din Irak și Siria să reducă atacurile asupra bazelor militare ale SUA, pentru a nu declanșa un război cu Washingtonul, au spus oficialii iranieni și americani.

Decizia vine după ce Statele Unite au ripostat în februarie cu o amplă serie de lovituri aeriene, în semn de reacție la uciderea, în luna ianuarie, a trei rezerviști aflați într-o bază din Iordania.

Inițial, au existat îngrijorări că violențele vor duce la o escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu. Dar de la loviturile americane din 2 februarie, potrivit oficialilor americani, nu a mai avut loc niciun atac al milițiilor susținute de Iran asupra bazelor americane din Irak și doar două atacuri minore în Siria.

Înainte de această dată, armata americană a înregistrat cel puțin 170 de atacuri în patru luni, au declarat oficialii Pentagonului.

Administrația lui Joe Biden a avertizat pe mai multe voci că Teheranul va fi tras la răspundere pentru operațiunile milițiilor din regiune, dar a evitat orice atac direct asupra Iranului.

Relativa liniște instalată sugerează că Iranul are un anumit nivel de control asupra milițiilor, scrie New York Times.

Acalmia instalată marchează o schimbare bruscă de direcție din partea Iranului. Timp de luni, Teheranul a cerut aliaților săi din Irak și Siria să atace bazele americane din Orientul Mijlociu, ca parte a unei lupte mai ample împotriva Israelului, pe fondul războiului din Gaza.

Pe măsură ce atacurile milițiilor s-au intensificat, culminând cu moartea a trei soldați americani, liderii iranieni s-au îngrijorat însă că nivelul de autonomie oferit milițiilor din Irak și Siria începe să se întoarcă împotriva lor și ar putea să declanșeze un război, potrivit oficialilor iranieni și americani.

„Le este teamă de o confruntare directă cu SUA, știu că dacă alți americani mor, asta ar însemna război”, a explicat Sina Azodi, lector la Universitatea George Washington și expert în securitatea națională a Iranului.

De ce s-au oprit atacurile

Iranul finanțează, înarmează și oferă sprijin tehnic și instruire pentru o rețea de grupuri militante din regiune pe care o numește Axa Rezistenței.

Printre aceste grupuri se numără Hezbollah din Liban, gruparea Houthi din Yemen, milițiile din Irak, precum Kataib Hezbollah și Hashd al-Shaabi, Hamas și Jihadul Islamic din Gaza și milițiile din Siria.

În timp ce Iranul direcționează o strategie generală către axă, nivelul de control și coordonare zilnică are limite. Teheranul are cea mai mare influență asupra Hezbollah, milițiile siriene și irakiene se situează undeva la mijloc, iar gruparea Houthi este cea mai autonomă.

Efortul iranian de a ține în frâu aceste forțe a început imediat după uciderea celor trei soldați americani într-un atac cu dronă în Iordania, pe 28 ianuarie.

Potrivit informațiilor New York Times, Teheranul a stabilit că acțiunile din regiune împotriva SUA au obținut suficiente rezultate, deoarece președintele Biden se confruntă cu critici intense pentru sprijinul său ferm față de Israel, iar între el și premierul Benjamin Netanyahu au apărut fisuri.

Teheranul a considerat, de asemenea, că un război cu Washingtonul ar putea să pună în pericol obiectivul pe termen lung de a elimina Statele Unite din regiune.

Două dintre cele mai mari miliții irakiene, Kataib Hezbollah și Harakat al-Nujaba, au rezistat inițial cererii de a întrerupe atacurile împotriva americanilor.

Politicieni influenți din Irak, inclusiv clerici de rang înalt, s-au alăturat însă eforturilor de a convinge milițiile să întrerupă atacurile.

Prim-ministrul irakian, Mohammed Shia al-Sudani, a jucat, de asemenea, un rol, spunându-le comandanților milițiilor irakiene și Teheranului că atacurile continue asupra forțelor americane complică negocierile dintre Bagdad și Washington pentru retragerea trupelor americane din țara sa.

În cele din urmă, comandanții milițiilor proiraniene au cedat. Kataib Hezbollah a anunțat că oprește atacurile asupra bazelor americane și că deciziile sale sunt independente de Iran.

Ce presupune în continuare strategia Iranului

În condițiile în care atacurile împotriva americanilor s-au diminuat, Statele Unite au amânat, la rândul lor, atacurile planificate care vizau lideri de rang înalt ai miliției.

Asta nu înseamnă că situația din regiune s-a detensionat. Politica generală a Iranului este de a menține mai multe fronturi împotriva Israelului, chiar dacă milițiile pe care le susține evită acum să lovească bazele americane.

Hezbollah schimbă aproape zilnic focuri cu armata israeliană, iar gruparea Houthi atacă în continuare navele din Marea Roșie și încearcă să le blocheze rutele spre porturile israeliene.

Atacurile Hezbollah și Houthi se vor intensifica, dacă Israelul va lansa o ofensivă împotriva Rafah, orașul din sudul Fâșiei Gaza, unde sunt blocați peste un milion de civili, potrivit surselor iraniene citate de New York Times.

 
 

Urmărește-ne pe Google News