ComenteazăPreședintele Vladimir Putin a petrecut luni de zile mobilizând în jur de 100.000 de militari la granița cu Ucraina. Dar Moscova, angajată chiar acum într-un dialog cu NATO și SUA, spune că nu are intenția de a invada țara vecină.
Prin urmare, care este următorul pas al lui Putin? Nimeni nu știe, și chiar asta este ideea, scrie New York Times.
Misterul care învăluie intențiile liderului de la Kremlin era încă prezent zilele trecute, când un înalt diplomat rus a făcut o serie de declarații aparent contradictorii, după negocierile cu reprezentanții SUA pe tema securității din Ucraina și Europa.
La câteva momente după ce a catalogat tratativele drept „profunde” și „concrete”, ministrul adjunct al externelor, Serghei Riabkov, a avertizat că neîndeplinirea revendicărilor Rusiei ar putea pune „securitatea întregului continent la risc”.
Declarațiile i-au lăsat fără cuvinte chiar și pe cei care se ocupă de obicei cu decodificarea mesajelor Moscovei.
„Opinia de expert pe care o pot comunica este: cine naiba știe?”, a spus Fiodor Lukianov, un proeminent analist de politică externă din Rusia, care conduce un consiliu de experți apropiat de Kremlin.
De fapt, analiștii spun că nici măcar cei mai apropiați aliați ai lui Putin nu știu, probabil, dacă acesta este serios cu privire la o intervenție militară în Ucraina, cu atât mai puțin Riabkov, care a condus delegația rusă la negocierile de la Geneva.
La fel de necunoscute sunt concesiile pe care Putin ar fi de acord să le accepte, pentru a detensiona criza.
Cel mai probabil, Putin nu a luat, de fapt, o decizie și este mulțumit de faptul că oficialii din Occident stau în tensiune.
„Ceea ce contează sunt rezultatele”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov. „Deocamdată nu e nimic de spus despre rezultate”, a adăugat el.
De ce poate fi eficientă strategia lui Putin
Tratativele au continuat miercuri la Bruxelles, unde oficialii ruși s-au întâlnit cu reprezentanții NATO, iar joi se va discuta în forumul oferit de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa.
După aceea, a spus Peskov, Rusia va decide dacă are rost să meargă mai departe pe calea diplomatică.
Strategia lui Putin din ultimele luni este un studiu de caz pentru abilitatea sa de a folosi tensiunea și impredictibilitatea pentru a obține rezultate cât mai bune, în ciuda faptului că nu deține neapărat pârghii serioase.
Afectată de problema stagnării economice, Rusia se confruntă și cu volatilitatea situației de securitate la cel puțin patru granițe – cu Belarus, Kazahstan, Ucraina și Caucazul de Sud.
Timp de ani de zile, Putin s-a plâns de extinderea NATO către est și de susținerea americană pentru autoritățile pro-occidentale de la Kiev.
Acum, prin generarea unei noi crize de securitate care amenință să complice planurile președintelui american Joe Biden, el a reușit să ridice această problemă în topul agendei Casei Albe.
„Pentru prima dată în 30 de ani, SUA au acceptat să discute chestiuni care păreau imposibil de discutat chiar acum un an”, a explicat Tatiana Stanovaia, fondatoarea firmei de analiză politică R. Politik.
Acum, că Putin i-a adus pe americani la masa discuțiilor, el folosește o altă strategie clasică, sugerând mai multe potențiale măsuri și direcții, pentru a-și bulversa interlocutorii, ceea ce îi permite să își aleagă propriile tactici, pe măsură ce evenimentele evoluează.
Riabkov, spre exemplu, a spus presei că nu lansează un ultimatum. Dar a avertizat că este „absolut obligatoriu” ca SUA să garanteze că Ucraina nu va adera niciodată la NATO.
El a mai spus că a avut senzația că partea americană a luat în serios propunerile Rusiei, apoi a declarat că nu vede o înțelegere din partea americanilor a necesității unor decizii care să satisfacă Mocova.
A mai spus că Rusia nu impune un termen anume, dar a insistat că are nevoie de „un răspuns rapid”.
Declarațiile contradictorii au continuat la Kremlin, când Peskov a folosit un ton mai degrabă negativ, care a anulat orice idee pozitivă exprimată de Riabkov.
Doar Putin știe ce vrea Putin
Problema cu strategia lui Putin este că nu le oferă diplomaților nicio flexibilitate, atunci când negociază în numele Rusiei, iar uneori le îngreunează tentativa de a menține o poziție coerentă.
Analiștii au observat, de altfel, că Riabkov nu știa cel mai probabil opțiunile militare ale Kremlinului.
Bula liberă de COVID pe care Putin a menținut-o în jurul său a însemnat că până și consilierii săi au fost nevoiți să petreacă zile întregi în carantină înainte de a primi permisiunea de a intra în aceeași cameră cu liderul de la Kremlin, ceea ce înseamnă că conexiunile sale cu lumea exterioară au fost și mai mult reduse.
„Nimeni nu știe cu certitudine dacă Putin este gata de război sau dacă joacă la cacealma”, a spus Stoianova.
În vreme ce Riabkov și alți oficiali ruși au negat că Rusia intenționează să invadeze Ucraina, Putin a făcut alte declarații în trecutul recent, amenințând cu „un răspuns tehnico-militar”, dacă Rusia nu primește ce a cerut.
De la disoluția URSS, mai multe țări din fostul bloc comunist au aderat la NATO. În 2008, NATO a spus chiar că fostele republici sovietice Georgia și Ucraina ar putea deveni membre, deși există puține șanse ca acest lucru să se întâmple în viitorul apropiat.
„Avem nevoie de garanții legale pe termen lung care vor reduce prezența NATO în estul Europei”, a spus Putin în decembrie.
În vreme ce Putin a reușit să aducă SUA la masa negocierilor, Stanovaia și alți analiști au avertizat că în acest moment, tratativele nu sunt suficiente pentru Moscova.
Putin, spun analiștii, crede acum că Biden este un lider dispus la compromis, mai ales pentru că este un veteran al Războiului Rece.
„Putin consideră că americanii vor fi interesați doar de ce îi afectează pe ei în mod direct”, a spus Dmitri Trenin, director al think-tank-ului Carnegie Moscow Center.
„Folosește impredictibilitatea, tensiunea, folosește amenințările”, a explicat acesta.
Negocierile nu s-au întrerupt, semn că există cale către un compromis
Analiștii consideră că revendicarea cea mai importantă a lui Putin este cea privind încetarea cooperării militare a NATO cu Ucraina.
Oferta SUA de a negocia plasarea rachetelor și organizarea exercițiilor militare în Europa este interesantă pentru Rusia, dar chiar și Riabkov a indicat că problema nu este în topul priorităților Moscovei.
NATO a respins repetat ideea că ar putea permite unei țări terțe să blocheze aderarea unei alte țări, generând astfel un impas al negocierilor.
Totuși, a observat Lukianov, faptul că negocierile nu s-au întrerupt imediat înseamnă că ambele tabere văd totuși o cale spre un posibil compromis, care nu este vizibilă celor din afară.
Cu privire la ce anume va face Putin, Lukianov a spus că acest lucru depinde doar de liderul de la Kremlin. Acesta are acum un monopol fără precedent asupra politicii externe, spre deosebire de liderii din perioada sovietică spre exemplu, care aveau un „Birou Politic”.
În opinia lui Lukianov, nu există oameni care să influențeze direct decizia lui Putin.
„Primește o informația sau alta. Cei care îi oferă această informație nu exercită o influență asupra lui și nici nu știu ce anume se va întâmpla”, a spus Lukianov.