După o formă rară de COVID lung, organele i-au fost donate. Cât de sigur e transplantul în astfel de situații?

O formă de COVID lung a chinuit-o pe Heidi Ferrer, o femeie de 50 de ani din SUA, cunoscută drept scenaristă a serialului pentru tineri „Dawsons Creek”, timp de un an, până când aceasta a decis să se sinucidă.

„Îmi pare rău”, a spus ea într-un clip video lăsat familiei. „Nu aș fi făcut asta dacă m-aș fi simțit bine. Vă rog să mă înțelegeți. Vă rog să mă iertați”, a spus ea.

Soțul ei, Nick Guthe, scenarist și regizor, a vrut să doneze corpul științei, dar spitalul i-a spus că decizia femeii a fost de a-și dona organele. Așa că specialiștii au colectat mai multe organe din corpul lui Ferrer, înainte să o deconecteze de la aparatele care o mențineau în viață.

Guthe a mărturisit ulterior că s-a temut că din cauza formei de COVID lung de care a suferit soția sa, organele ei nu mai puteai fi donate altor pacienți.

„M-am gândit că ar putea ucide oamenii care primesc aceste organe”, a spus el într-un interviu.

Cazul, scrie New York Times, arată nevoia unei dezbateri urgente printre profesioniștii din medicină care trebuie să hotărască dacă organele oamenilor care au supraviețuit COVID sau ale celor care au murit din cauza bolii sunt sigure pentru transplant.

O problemă etică dificilă

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Potențialii donatori sunt acum constant monitorizați pentru infectarea cu COVID, înainte de prelevarea organelor. În general, organele sunt considerate sigure pentru transplant dacă testul este negativ, chiar dacă donatorul a avut în trecut boala.

Dar nu există un set universal de recomandări cu privire la prelevarea organelor de la pacienții încă infectați și transplantarea acestora.

Problema este complicată de situația persoanelor care suferă de COVID lung, care au simptome serioase timp de luni de zile după ce s-au îmbolnăvit, și care de cele mai multe ori nici nu mai sunt pozitivi, în urma testării.

„Riscul este ca chirurgii să îi dea pacientului COVID, odată cu organul”, spune doctorul Zijian Chen, director medical al Centrului pentru Îngrijire Post-COVID din sistemul de sănătate Muntele Sinai.

„Este o problemă etică dificilă. Dacă pacientul își asumă riscul, ar trebui să o facem?”, se întreabă expertul.

Virusul rămâne în organismul persoanelor care au murit de COVID

Transmiterea de boli este întotdeauna o problemă atunci când organele sunt transplantate, dar în general există o cerere mare de organe și o ofertă limitată. Doar în SUA, spre exemplu, există 100.000 de pacienți pe listele de așteptare și 17 oameni mor în fiecare zi în timp ce așteaptă un organ salvator.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

În ultimii ani, spre exemplu, regulile pentru acceptarea organelor din partea persoanelor bolnave de HIV sau Hepatită C au fost relaxate.

Oricum, practica prelevării organelor în SUA depinde de la un centru la altul, de la o regiune la alta. Există presiune pe centrele de prelevare, care trebuie să deruleze un număr de operații în fiecare an pentru a-și menține certificările.

Când COVID a început să se răspândească în SUA, abordarea privind prelevarea organelor a fost una conservatoare. Dar acest lucru începe să se schimbe.

„La începutul pandemiei, dacă erai pozitiv, nu aveai cum să fii donator. Nu știam suficient de mult despre boală”, explică doctorul Glen Franklin, consilier medical la Asociația Organizațiilor de Prelevare a Organelor. Acum, cele mai importante organizații de profil au abordări variate.

În general, chirurgii evită transplantarea organelor pacienților care au murit de COVID, deoarece este vorba despre o boală respiratorie care poate cauza efecte pe termen lung.

O femeie s-a infectat cu coronavirus anul trecut după ce a primit plămânii unui donator care fusese testat negativ anterior, potrivit unui raport publicat în Jurnalul American de Transplant. Alte cazuri similare au fost confirmate, așa că acum, medicii fac teste adiționale pe eșantioane de țesut extrase din tractul respirator inferior al potențialilor donatori de plămâni. Transplantul are loc doar dacă testele sunt negative.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Dar și alte organe pot fi afectate de boală. Oamenii de știință din Germania au efectuat autopsii pe 27 de pacienți care au murit de COVID și au descoperit că virusul se mai găsea încă în rinichi și în țesuturile inimii în cazul a 60% dintre cei decedați.

Cercetătorii au descoperit de asemenea infecția în țesuturile ficatului și ale creierului.

Organele abdominale precum rinichii sau ficatul sunt totuși colectate pentru transplant chiar dacă donatorii au fost testați pozitiv, atîta vreme cât au fost asimptomatici, spune doctorul Franklin.

Reguli diferite de la caz la caz, de la o organizație la alta

Un alt specialist, doctorul David Klassen, director medical la United Network for Organ Sharing, care administrează rețeaua națională americană de procurare a organelor, spune că deciziile trebuie luate de la caz la caz.

Vorbim despre o decizie care analizează raportul risc-beneficii. „Mulți oameni care așteaptă organele sunt bolnavi, aproape de moarte. Speranța lor de viață este de câteva zile. Dacă nu beneficiază de un transplant, nu vor supraviețui.

Dr. David Klassen:

Doctorii unei alte organizații de profil, Societatea Americană de Transplant, spun spre exemplu că nu vor preleva organele unui pacient care a arătat semne de boală sau care a fost testat pozitiv.

„Dacă cineva are COVID activ și este testat pozitiv, nu vom folosi organele, niciunul”, spune doctorul Deepali Kumar, președintele societății.

Dacă decedatul suferea de COVID lung, dar a fost testat negativ, organele vor fi însă folosite. „Dacă am începe să îi refuzăm pe toți cei care au avut COVID în trecut, am respinge foarte multe organe”, explică specialistul.

Un raport actualizat recent de o comisie a Rețelei De Prelevare și Transplant de Organe a sintetizat dovezile privind folosirea organelor de la donatorii cu o istorie COVID.

Documentul a examinat folosirea organelor de la donatorii decedați care au fost testați pozitiv, de la donatorii decedați care au supraviețuit COVID și au fost testați negativ, și de la donatorii în viață care au supraviețuit COVID. În toate aceste cazuri, a precizat raportul, consecințele pe termen lung asupra beneficiarilor sunt „necunoscute”.

Transplantarea organelor de la donatorii care au fost testați pozitiv pentru coronavirus ar trebui în orice caz „să se deruleze cu precauție”, au avertizat autorii.

Raportul a subliniat de asemenea că varianta Delta este mai infecțioasă decât variantele precedente.

„Pentru oamenii care au avut organele afectate de COVID avem modalități de depistare a acestei probleme”, spune doctorița Jennifer Possick, profesoară asociată la Școala de Medicină Yale.

Dar testele de detectare a funcționalității organelor nu sunt perfecte, avertizează ea. „Suntem pe teritoriu nou”, adaugă experta.

Doctorul Chen, de la sistemul de sănătate Muntele Sinai, este de acord că organele pacienților care suferă de COVID pe termen lung sunt în general normale, potrivit testelor, dar crede că beneficiarii ar trebui în orice caz să fie informați cu privire la riscuri.

O îngrijorare este că pacienții care primesc organele sunt în general nevoiți să urmeze un tratament care limitează sistemul imunitar al organismului, pentru a preveni respingerea organelor.

„Dacă se îmbolnăvesc de COVID, vor fi susceptibil la infecții și la o vindecare greoaie”, spune Chen. „Cred că, din punct de vedere etic, trebuie să le spui pacienților că riscul este foarte real”, explică el.

„Reguli pentru ce e sigur și ce nu este”

Înainte de a muri, Ferrer și-a documentat problemele în mod meticulos, în note lăsate pe telefon.

Se confrunta cu frisoane, care îi făceau corpul să tremure violent. Cu dureri ale membrelor. Cu problema „degetelor COVID”, din cauza căreia o dureau picioarele. Cu insomnie.

Nivelul glicemiei fluctua, ritmul cardiac îi creștea, dar cel mai neplăcut, nu putea gândi limpede.

Spitalul a considerat totuși că ea este un donator potrivit.

„Am încercat să explic că COVIDUL lung este diferit”, spune soțul ei. „Că oamenii se îmbolnăvesc și apoi se vindecă. Dar că în cazul ei, toate sistemele corpului erau afectate”, adaugă bărbatul.

În cele din urmă, doi bărbați din California au primit rinichii femeii. Pentru celelalte organe nu au fost găsiți beneficiari.

Ficatul ei era compromis deoarece femeia se tratase cu doze mari Ivermectină, un medicament antiparazitic despre care unii cred că ar vindeca boala – lucru nedovedit de vreun studiu serios.

Bărbatul crede că acum are o misiune. „Heidi era o persoană generoasă, dar nu ar fi vrut asta. Trebuie să instituim reguli pentru ce este sigur și ce nu este”, spune el.

Telverde Antisuicid: Pentru consiliere în situaţii de criză suicidară puteţi contacta Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului între 19:00 – 7:00 la numărul de telefon 0800 801 200 (apelabil gratuit la nivel naţional din orice reţea) sau prin email la sos@antisuicid.ro

Urmărește-ne pe Google News