Pandemia de coronavirus schimbă din temelii conceptul de spațiu de birouri

Pe măsură ce companiile planifică felul în care să-și aducă din nou forța de muncă la birou, ele fac și numeroase calcule pentru a oferi un mediu care să îi păstreze pe lucrători în siguranță, sănătoși și productivi.

În timp ce o parte din strategie implică testarea și monitorizarea angajaților pentru a preveni răspândirea coronavirusului, arhitecții se gândesc la designul birourilor.

Gândiți-vă la companiile de tehnologie care sunt extrem de dense și care lucrează în acele spații de tip “bancă de școală”, a spus Gable Clarke, director de design interior la firma de arhitectură SGA, scrie CNBC. 

Acum, din cauza pericolului COVID-19, astfel de birouri nu-și mai găsesc rostul.

“În primul rând, oamenii trebuie să se simtă în siguranță”, spune Janet Pogue McLaurin, unul dintre directorii de la Gensler, o firmă globală de design și arhitectură.

Ne uităm la căile de intrare în clădiri. Cum încep să se creeze spații de distanțare? Ce se întâmplă cu traficul pe holuri? Există temperatură adecvată și aer proaspăt?

Janet Pogue McLaurin, director firmă de arhitectură:

Firma sa a creat un software pentru a le arăta clienților cum să înceapă operațiunea de “de-densificare” a spațiilor de birouri.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Ambii designeri spun că modificările pot include:

• Coridoare mai largi, cu sens unic de mers
• O filtrare mai bună a aerului
• Controlul ascensorului fără atingere
• Materiale antimicrobiene în construcțiile noi
• Videoconferință chiar în cadrul biroului pentru a evita sala de conferințe

“Se poate împărți locul de muncă în jumătate. De exemplu, jumătate din birou poate intra luni și miercuri, iar jumătate din birou poate intra marți și joi”, a spus Clarke. Zilele alternative vor veni cu birouri alternative.

O altă modificare sugerată este renunțarea la birourile pline de obiecte personale, precum fotografii de familie.

“Personalul care se ocupă de administrarea clădirii nu poate curăța de multe ori birourile cu obiecte personale, deoarece este o răspundere destul de mare”, a declarat Armen Vartanian, vicepreședintele companiei de servicii globale de resurse umane din Okta. “Probabil va fi mai sănătos să avem birouri deschise și stații de lucru – echipate cu cea mai nouă tehnologie – pe care angajații să le poată alege în fiecare zi și să poată fi curățate ulterior”.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

“Putem începe să gândim chiar la sisteme de activare și dezactivare pe bază de voce”, a spus Pogue McLaurin.

Polițiștii de sănătate

Pe modelul șefului de grupă de la școală, care face controlul unghiilor și al batistelor, companiile ar putea desemna o persoană care să se asigure că angajații respect normele de igienă și curățenie, dar și regulile de distanțare. 

“Punerea în aplicare a unor astfel de măsuri este foarte importantă, deoarece apropierea fizică este în natura umană”, a spus Clarke.

Există, de asemenea, și varianta ca munca de acasă să devină o practică obișnuită printre companiile care au mulți angajați care lucrează în birouri.

“Unele dintre primele rezultate ne spun că oamenii se simt incredibil de productivi acasă”, a spus Pogue McLaurin. Ea se așteaptă ca acest lucru să continue, cel puțin parțial, ceea ce ar putea avea implicații imobiliare negative asupra proprietarilor de clădiri de birouri.

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

Cu toate acestea, pe termen scurt, este posibil ca firmele să aibă nevoie de tot spațiul pe care îl pot obține pentru a crea acea distanță minimă între angajați.

“Totuși, cred că biroul va rămâne în continuare un spațiu atractiv”, a spus Clarke. “Există o mulțime de provocări care vin cu munca de acasă. Totuși, oamenii sunt creaturi sociale”. ”Dar”, adaugă ea, ”nu va fi la fel”.

Ce recomandări a făcut Alexandru Rafila

Unul dintre reputații specialiști în microbiologie, Alexandru Rafila a spus că biroul, în forma sa actuală, nu poate să dispară peste noapte.

“Va trebuie să stea în picioare (conceptul de birouri open-space, n.red.), el nu poate să dispară peste noapte. Acum ne regăsim într-o situație în care trebuie să respectăm noțiunea de sănătate publică”, a spus el, menționând că ar fi bine ca separatoarele dintre birouri să fie transparente: “Să filtreze lumina și să există o comunicare, care poate să fie non-verbală”.

Urmărește-ne pe Google News