După trei luni de război, viața rușilor s-a schimbat profund. Economia se deteriorează, drepturile se restrâng, oamenii fug din țară

Când Vladimir Putin a anunțat startul invaziei din Ucraina, războiul părea relativ departe de teritoriul Rusiei. Însă în doar câteva zile, conflictul a lovit și țara care l-a lansat. Nu neapărat cu rachete – deși în unele cazuri s-a întâmplat și asta – ci în special sub forma unei campanii fără precedent de sancțiuni economice.

În prezent, la trei luni de debutul invaziei din 24 februarie, mulți ruși obișnuiți se resimt după aceste lovituri economice.

Marile centre comerciale din Moscova sunt acum niște clădiri aproape goale, care adăpostesc multe magazine închise, ocupate cândva de comercianții occidentali, plecați cel puțin temporar.

McDonalds – lanțul de restaurante fast-food a cărui sosire în 1990 a fost un adevărat fenomen cultural – s-a retras complet din Rusia. Gigantul suedez IKEA, întruchiparea confortului modern popular, și-a suspendat și el operațiunile. Urmarea: zeci de mii de locuri de muncă, cândva sigure, au devenit acum brusc incerte, într-un timp foarte scurt.

Marii jucători industriali, inclusiv giganții petrolieri BP și Shell și producătorul auto Renault, și-au anunțat și ei plecarea, în ciuda investițiilor uriașe în Rusia. Shell a estimat că va pierde aproximativ 5 miliarde de dolari în încercarea de a scăpa de activele sale din Rusia.

Recomandări

Crima pasională din lumea bună a Bucureștiului care a rămas nerezolvată și la 90 de ani distanță. Cum a sfârșit Tita Cristescu, prima Miss România

Nu doar multinaționalele au plecat. Mii de ruși care au avut mijloacele financiare pentru a fugi din țară au făcut chiar acest lucru, speriați de noile măsuri dure ale guvernului, care pare că se îndreaptă spre o dictatură în toată regula. Este posibil ca unii tineri să fi fugit chiar de teamă că Kremlinul va impune la un moment dat serviciul militar obligatoriu, pentru a-și alimenta mașina de război.

Dar fuga a devenit ceva mai dificilă. Cele 27 de state UE împreună cu Statele Unite și Canada au interzis zborurile spre și dinspre Rusia. Capitala estonă Tallinn, cândva o destinație simplă pentru un weekend de vacanță, la 90 de minute de zbor de Moscova, a devenit dintr-odată un oraș îndepărtat, aflat la cel puțin 12 ore de zbor, pe o rută care trece prin Istanbul.

Mai puține drepturi

Nu doar lumea, ci și internetul s-a restrâns pentru ruși. În martie, Rusia a interzis Facebook și Instagram – deși aceste interdicții pot fi eludate prin utilizarea VPN-urilor – și a blocat accesul la o mulțime de site-urile străine de știri, inclusiv BBC, Radio Europa Liberă sau Deutsche Welle.

Iar după ce autoritățile ruse au adoptat o lege care impune pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru articolele care transmit „știri false” despre război, multe organizații media independente din țară și-au închis sau și-au suspendat activitatea. Printre acestea se numără postul de radio Ecoul Moscovei și cotidianul Novaia Gazeta, al cărui editor, Dmitri Muratov, a primit recent Premiul Nobel pentru Pace.

Recomandări

Viitorul automobilelor pe hidrogen și al hibridelor nu sună bine. Explicațiile a doi experți: „Zilele lor sunt numărate” I Interviu

Costul psihologic al sancțiunilor, restricțiilor și al diminuării oportunităților ar putea fi ridicat pentru rușii obișnuiți, deși acest lucru este dificil de măsurat, scrie Associated Press. Unele sondaje din Rusia sugerează că sprijinul pentru războiul din Ucraina este ridicat, rezultatele sunt însă probabil distorsionate, în condițiile în care mulți dintre cei chestionați preferă să păstreze tăcerea, temându-se să își exprime opiniile reale.

Andrei Kolesnikov, expert al think-tank-ului Carnegie Moscow Center, a explicat că în acest moment, societatea rusă este cuprinsă de ceea ce el a numit o „supunere agresivă” față de regimul de la Kremlin. Degradarea legăturilor sociale s-ar putea accelera, a adăugat el.

„Discuția devine din ce în ce mai amplă. Îți poți numi compatriotul – un concetățean care se întâmplă să aibă o opinie diferită – «trădător» și îl poți considera inferior. Poți, asemenea înalților oficiali, să speculezi liber și relativ calm cu privire la perspectiva unui război nuclear. Este un lucru care cu siguranță nu a fost niciodată permis în perioada sovietică, în timpul Pax Atomica, atunci când cele două tabere înțelegeau că daunele posibile erau complet de neconceput”, a explicat Kolesnikov.

Recomandări

Culmea interceptărilor. Fost șef de la Imigrări Caraș-Severin, acuzat de corupție, înregistrat de DNA în timp ce vorbește singur: „Care … e ăsta!? Nu înțeleg”

„Acum, această percepție se diminuează, iar acesta este încă un semn al dezastrului antropologic cu care se confruntă Rusia”, a mai spus el.

Se așteaptă un șomaj ridicat la vară

În vreme ce Vladimir Putin asigură că Rusia va face față sancțiunilor, consecințele economice încă nu s-au produs pe deplin, scrie Associated Press.

În primele zile ale războiului, rubla rusă a pierdut jumătate din valoarea sa. Eforturile guvernului au avut însă succes și i-au ridicat valoarea la un nivel chiar mai mare decât cel de dinaintea invaziei.

Dar în ceea ce privește activitatea economică, aceasta „este o cu totul altă poveste”, a declarat Chris Weafer, un vechi analist al economiei rusești, de la firma de consultanță Macro-Advisory.

„Vedem acum o deteriorare a economiei într-o gamă largă de sectoare. Companiile avertizează că rămân fără stocuri de piese de schimb. O mulțime de firme și-au pus angajații să lucreze cu jumătate de normă, iar altele îi anunță că ar putea fi obligați să închidă complet. Așadar, există o teamă reală că șomajul va crește în lunile de vară, că va exista o scădere mare a consumului și a vânzărilor cu amănuntul, precum și a investițiilor”, a declarat el pentru Associated Press.

Iar faptul că rubla este relativ puternică, oricât de încurajator ar părea, poate pune probleme și pentru bugetul național, a avertizat Weafer.

„Ei își primesc veniturile în valuta străină, de la exportatori, iar plățile sunt în ruble. Cu cât este mai puternică rubla, cu atât mai puțini bani au de fapt de cheltuit”, a explicat analistul. „Asta face, de asemenea, ca exportatorii ruși să fie mai puțin competitivi, pentru că sunt mai scumpi pe piața mondială”, a adăugat Weafer.

În plus, dacă războiul se prelungește, și mai multe companii ar putea ieși din Rusia. Weafer a sugerat că acele companii care doar și-au suspendat operațiunile ar putea să le reia dacă se va ajunge la o încetare a focului și la un acord de pace pentru Ucraina. Dar fereastra pentru acest scenariu ar putea să se închidă.

„Dacă vă plimbați prin centrele comerciale din Moscova, puteți vedea că multe dintre magazinele companiilor occidentale au tras pur și simplu obloanele. Rafturile lor sunt încă pline, luminile sunt încă aprinse. Pur și simplu nu sunt deschise. Deci nu s-au retras încă. Așteaptă să vadă ce se va întâmpla în continuare”, a explicat el.

Aceste companii vor fi însă presate în curând să rezolve problema incertitudinii în care se află afacerile lor din Rusia, a spus Weafer.

„Ajungem acum în etapa în care companiile încep să nu mai aibă timp sau poate răbdare”, a explicat el.

Urmărește-ne pe Google News