- Până acum, ziarul a publicat documente și mărturii despre pactul la care participă: Renault, Akka Technologies, Segula, Expleo, Bertrand, Alten și FEV.
- Astăzi publicăm un document intern al Renault care arată o înțelegere cu ELJ Automotive, membră a grupului NCH.
- De asemenea, conform mărturiilor, în cartel apare și compania Adient sau firma de Rian Partners.
- Alte e-mailuri aflate în posesia ziarului arată că înțelegerea dura din 2013 și indică și firma TEMA Engineering, care era subcontractor al subcontractorului.
Un salariat din domeniul auto a aplicat în
anul 2016 pentru un post în cadrul Alten, un prestator al Renault. Firma de la
care venea nu avea legătură directă, ci doar indirectă, cu constructorul auto
și nu a putut fi angajat.
“Eu lucram în 2016 la o firmă care nu avea
nici o treabă direct cu Renault, spre deosebire de Akka, Segula, Betrand etc…
Un fel de prestator la prestator. Patronul firmei lua proiecte de la Segula și
Akka în proporție de aproximativ 90%”, a spus acesta pentru Libertatea.
Răspunsul primit de om când a aplicat a
fost însă că lucrează indirect cu Renault, astfel că nu poate fi angajat.
“Cei de la Renault ne-au spus că tu lucrezi în mod indirect cu ei și că nu doresc să ia în calcul candidatura ta”, se arăta în e-mailul de refuz.
“Este suficient să-ți apară numele în vreo organigramă sau factură de prestație la Renault că deja nu te mai acceptă. Nu aveam nici IPN (cont și parolă specifice Renault – n.r. ), cum au cei de la Segula, Akka sau Assystem (Expleo – n.r.)”, mai spune omul.
Libertatea a scris în ultimele săptămâni
că, alături Renault, mai multe multinaționale din domeniul auto s-au înțeles să
nu își ia salariații de la o societate la alta.
Prin această înțelegere tacită, angajații
sunt privați de negocierea unor salarii mai mari sau de posibile promovări. Cum
nu există multe variante în afară de Renault și partenerii săi, mulți
specialiști sunt siliți să plece în străinătate.
Pactul este valabil între Renault, Akka
Technologies, Segula, Expleo, Bertrand, Alten și FEV, potrivit mărturiilor
angajaților.
Salariații acuză însă că și alte companii
sunt implicate.
Una dintre acestea este ELJ Automotive,
membră a grupului NCH.
Un e-mail intern din cadrul Renault arată
că un angajat al ELJ este automat “sărit” la interviu deoarece “nu putem lua
oameni de la ei”.
“Mulțumesc pentru CV. Din păcate, însă, lucrează la ELJ, iar noi nu putem lua oameni de la ei. În acest context, nu îl voi chema la interviu. Îmi pare rău”, se arată în e-mailul intern al Renault.
Un alt inginer acuză și compania Adient,
desprinsă în anul 2016 din cadrul gigantului american Johnson Controls, ca
fiind parte a înțelegerii.
Nici ELJ Automotive și nici Adient nu au
răspuns până acum întrebărilor transmise de Libertatea.
Scandalul ajunge și la Dacia
De asemenea, este acuzată și agenția de
recrutare Rian Partners.
“Aceasta recrutează și pentru Dacia, dar și
pentru alți furnizori din automotive, dar dacă pe CV apare că lucrezi la Dacia
și aplici la ei pentru un post la un furnizor, elimină automat CV-ul”, spune
salariatul.
Libertatea a prezentat recent un mesaj
primit de un inginer de la o recrutoare care lucra la Rian Parters.
“Din păcate, postul este pentru Renault și nu putem include în procesele noastre de căutare candidați angajați la prestatorii lor”, se arăta în e-mailul primit de către o altă persoană din partea firmei de recrutare.
Libertatea a întrebat Rian Partners dacă
Renault sau altcineva indica firmei de recrutare să elimine angajații care
lucrau la companiile furnizoare ale Renault.
Aceasta nu a răspuns până acum.
Înțelegerea
funcționează din 2013
Un alt e-mail, din anul 2013, arată că
aceste înțelegeri datează de cel puțin șase ani.
În acel an, un angajat al TEMA Engineering
și subcontractat la Akka Technologies a fost trimis cu o misiune în cadrul
Renault Technologie Roumanie (RTR). Acesta din urmă este centrul de inginerie
al Renault din România.
Angajatul respectiv a vrut atunci să se
mute la Alten, o altă companie din domeniu. Răspunsul primit a fost că nu, iar
motivul invocat a fost faptul că tot Renault este clientul final.
“Mulțumesc pentru CV. Am văzut că tu lucrezi pentru misiuni în cadrul RTR… clientul nostru este tot Renault și, din păcate, nu te putem «fura». Vreau însă să păstrăm legătura pentru alte oportunități”, a scris înapoi recrutoarea de la Alten.
Codul Muncii: “Nimeni nu poate fi obligat să nu muncească într-un anumit loc”
Întrebată de către Libertatea în privința
situației, Inspecția Muncii citează două alineate din articolul 3 al Codul
Muncii:
“(2) Orice persoană este liberă în alegerea
locului de muncă și a profesiei, meseriei sau activității pe care urmează să o
presteze.
(3) Nimeni nu poate fi obligat să muncească
sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă ori într-o anumită profesie,
oricare ar fi acestea”.
Inspecția
Muncii: în contracte pot fi introduse clauze de neconcurență
Într-un răspuns semnat de către șeful
Inspecției Muncii, Mihail Adrian Oprescu, instituția spune că în contractele
individuale de muncă pot fi inserate clauze de neconcurență.
Prin clauzele de neconcurență, salariații pot fi obligați să nu presteze activități pentru companiile concurente o perioadă după plecarea din firmă. Dar e vorba de înțelegere între angajat și firmă, nu între firme, care sunt ilegale.
Aceste clauze sunt legale numai dacă în
contract sunt specificate clar activitățile interzise și doar dacă angajatului
i se acordă o indemnizație de neconcurență, adică o sumă de bani.
Aceasta trebuie să fie în valoare de cel
puțin 50% din media veniturilor salariale brute din ultimele 6 luni.
Indemnizația este deductibilă de la
calculul impozitului pe profit pentru firma care o acordă și se impozitează la
beneficiar, adică la persoana care o primește.
Inspecția Muncii nu spune însă nimic despre “înțelegerile” invocate de atâtea ori în e-mailurile trimise de reprezentanții companiilor către oameni.
Plângeri
către Consiliul Concurenței
Inspecția Muncii mai
menționează că cei afectați de înțelegeri anticoncurențiale pot face plângeri
către Consiliul Concurenței.
Renault a negat că este parte a unei astfel
de înțelegeri. Grupul francez a anunțat chiar că le condamnă, deoarece duc la
deprofesionalizarea forței de muncă.
Într-o declarație oferită ieri pentru Libertatea, șeful Consiliului Concurenței a arătat că firmele nu pot face carteluri cu privire la personal, așa cum nu pot face carteluri cu privire la produsele lor, el insistând pe ideea că explică felul în care stau lucrurile în principiu, pentru că poziția sa nu-i permite să se pronunțe pe un caz concret.
O înțelegere referitoare la angajarea de forță de muncă prezintă aceleași riscuri pentru companii ca și o înțelegere referitoare la vânzarea producției. Angajații sunt tot inputuri sau factori de producție. Astfel de acorduri trebuie însă analizate caz cu caz. De exemplu, autoritățile americane investighează practici similare.
Bogdan Chirițoiu, președinte Consiliul Concurenței