E seară şi o femeie de 40 de ani, din Timişoara, îşi priveşte diploma de medic. Visa să facă bine în jur, visa să devină medic psihiatru. Acum se gândeşte însă că nu a ajuns să-şi dea rezidenţiatul, că întotdeauna a intervenit ceva care a făcut ca lucrurile să se complice, mereu fiind vorba, în primul rând, de supravieţuire. A ei, dar mai ales a celor doi copii, Tudor, de 14 ani, şi Verabel, de 4 ani. Bărbaţii din viaţa ei, taţii micuţilor, au abandonat-o mai devreme sau mai târziu. Propria familie i-a întors spatele, mai ales când a ales s-o aducă pe lume pe Verabel, rod al unei iubiri fără “forme legale”.
N-a avut altă şansă decât să lucreze ca agent de pază. Asta era când, în 2004, a intrat la Facultatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş din Timişoara. Tot asta îşi caută de lucru şi acum, mai ales când a ratat şansa unei angajări în Germania, ca medic, din cauză că Ministerul Sănătăţii de la noi nu s-a sinchisit să îi elibereze în timp util un act necesar, un certificat de conformitate. Iar nemţii n-o puteau aştepta la nesfârşit.
Şi-a îngrijit propriii bunici, învăţa pentru examene stând cu ei în spital, până când a fost doborâtă ea însăşi de o hernie de disc, fiind operată la coloană. A reînvăţat singură să se ridice şi să meargă, apoi s-a întors la examene şi la îngrijirea bunicilor.

Este în căutarea unui loc de muncă

A vrut să fie mamă şi a ales asta, în ciuda tuturor opreliştilor. Chiar dacă auzea în jur, de la oamenii cei mai apropiaţi, doar cum să “scape” de sarcină ori “încurajări” privind posibilităţile ei materiale de a-i creşte.
Pentru ca apoi să-i întoarcă spatele toţi acei oameni. Verabel, cea mică, s-a născut cu o malformaţie a inimii, un defect septal şi atrial. Mămica Ramona a apelat la campania “Ajută copiii!” căutând sprijin pentru a ajunge în Germania, unde Verabel putea fi operată de renumitul chirurg dr. Eugen Săndică.
Şi am putut s-o ajutăm, să facem acea diferenţă, poate chiar între şansa la viaţă şi o altă perspectivă, mult mai întunecată. Tot de atunci, femeia a revenit la greutăţile zilnice. Şi nici Verabel nu e total recuperată, încă având nevoie de medicamente, analize şi controale periodice. Acum, Ramona Mathiesz îşi caută de muncă, tot ca agent de pază. Dar mulţi se uită suspicioşi pe CV-ul ei.
“Probabil, cred că nu-s în toate minţile, când văd facultatea de medicină la cineva care aplică pentru a fi agent de pază”, spune mămica Verabelei. Dar pentru ea nu există abandon. Există doar voinţa de a lupta pentru viaţa şi binele copiilor ei…

 
 

Urmărește-ne pe Google News