ComenteazăAcest comportament ar putea explica de ce virusul nu s-a răspândit mai devreme din China și nu a format focare în Europa, deși era prezent în Franța încă din decembrie anul trecut.
Coronavirusul este foarte virulent fără măsuri de distanțare socială. În această situație, fiecare persoană purtătoare infectează, statistic, alte trei. Cu distanțare, focarele de COVID-19 pot fi ținute sub control, după cum am văzut în mare parte din Europa.
Odată cu ridicarea carantinei, există totuși riscul ca patogenul să-și reia transmisia. Dacă înțelegem cum se mișcă virusul prin societate, putem crea măsuri de distanțare cu un impact social cât mai mic, dar eficiente contra epidemiei.
Fiecare patogen are un factor de dispersie k, ce descrie tendința lui de a forma grupuri sau de a se răspândi în masă.
Virusurile SARS și MERS, înrudite coronavirusului, au un factor k relativ mic, conform unui studiu din 2005, deoarece câteva cazuri tind să formeze grupuri de infecție. Gripa spaniolă din 1918, explică aceeași lucrare, s-a răspândit în valuri în societate, cu fiecare purtător infectând alte persoane.
Pentru coronavirus, acest k nu este încă stabilit. Un studiu publicat în jurnalul Eurosurveillance în ianuarie estima că factorul de dispersie al coronavirusului ar fi mai ridicat decât la SARS sau MERS.
Cu toate acestea, autorii notează că această estimare rămâne “imprecisă” și că e posibil ca acest k să fie mai mic, dar probabil nu sub 0,1.
Astfel, rezultatele noului studiu se aliniază cu ce știam dinainte despre comportamentul virusului. Un factor de dispersie mic ar explica de ce virusul s-a transmis din China atât de lent – mare parte din purtători nu produc focare de infecție.
Nu e clar de ce se întâmplă asta. Cel mai probabil, este vorba de o combinație de factori, inclusiv modul de transmisie a virusului, starea de sănătate a celor implicați și contextul în care se întâlnesc.
Coronavirusul se răspândește prin salivă și aerosoli (particule mici de salivă suspendate în aer) pe care le producem când respirăm, tușim sau vorbim. Christophe Fraser, profesor de dinamica patogenilor la Universitatea Oxford, a spus pentru Science că mare parte din focarele de coronavirus “par să implice transmitere prin aerosoli”.
Unii purtători pot să transmită virusuri către mai multe gazde decât alții, conform unui studiu din 2019, care arată că unii purtători sănătoși expiră o cantitate mai mare de virus în timp ce vorbesc.
Cântatul în spații închise, atrag atenția cercetătorii, este un factor de risc, deoarece se eliberează cantități mai mari de aerosoli. Așadar, concertele indoor ar trebui înlocuite cu unele în spații deschise, deocamdată.
Spațiile închise au un potențial mai mare de transmisie decât cele deschise: riscul de infecție este de 19 ori mai mare înăuntru.
Apoi, cei care socializează cu multe persoane sau nu se spală des pe mâini au șanse mai mari de a îi infecta pe cei din jur.
Coronavirusul se răspândește în mediul în care trăiesc purtătorii și poate supraviețui pe diverse suprafețe o perioadă lungă de timp.
Prin urmare, măsurile de distanțare socială ar trebui să pună puternic accentul pe evitarea formării acestor grupuri de infecție, în special prin evitarea spațiilor închise și a aglomerării.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.