Comentează”Încercăm să aflăm modalitatea prin care virusul COVID-19 a trecut de la o persoană la alta”, a declarat pentru Libertatea coordonatorul echipei, conf. Univ.dr. Marian-Gabriel Hăncean, de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității București.
De două zile, Ministerul Sănătății raportează date mult mai succinte, de pildă fără contacți. Conform informațiilor Libertatea, sunt probleme cu bazele de date. Deși la frontieră poliția și SRI le iau adresele de domiciliu, mai departe portabilitatea și integrarea datelor este dificilă.
Cu noua raportare, cei de la Universitate au probleme în a mai sesiza harta împrăștierii cazurilor.
“Vrem să semnalăm că nu vom putea continua această analiză”
“Nu e neapărat un reproș, nu acuzăm o lipsă de transparență, nu știm care e cantitatea de muncă de la Ministerul Sănătății, ci am vrut să semnalăm că noi nu vom putea continua această analiză. Nu dorim să fim un factor de stres pentru autorități, suntem dispuși să ajutăm voluntar”, spune liderul cercetătorilor.
Cum s-a răspândit coronavirusul în România
Analiza făcută de echipa Facultății de Sociologie și Asistență Socială pe primele 109 cazuri, din primele 18 zile de circulație a COVID-19 în România arată cî pattern-ul cazurilor confirmate zilnic de infectări este similar cu cel din alte țări europene, precum Spania sau Italia/ Nu însă și magnitudinea. Numărul de cazuri din România a fost inferior.
În plus, circulația virusului a fost extrem de limitată spațial sau geografic. Cu alte cuvinte, spre exemplu, persoane din București se infectează de la alte persoane din București aflate în proximitatea spațială imediată.
Datele arată inclusiv că bărbații au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacțiunea cu un bărbat, respectiv femeile au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacțiunea cu o femeie.
Intrarea virusului în România s-a realizat prin intermediul coridoarelor de migrație. Intrarea COVID-19 în România a folosit ca principal vehicul rețelele de migrație care leagă comunități de origine și comunități de destinație ale migranților români, susțin cercetători , care mai cred că, având în vedere circulația COVID-19 în România, măsurile luate de autoritățile române în primele 18 zile au fost corespunzătoare.