Economatele, mai scumpe decat supermarket-urile

Reporterii ziarului Libertatea au avut curiozitatea sa vada cata lume saraca se inghesuie sa cumpere alimente ieftine. Mai mult decat atat, au fost notate preturile la zahar, ulei, orez, faina si malai, iar apoi comparate cu cele din doua mari supermarket-uri din Capitala. Surpriza a fost mare, si de aceea, rezultatele au fost transpuse intr-un mic studiu comparativ de preturi. Dupa indelungi sedinte cu prefectii, primarii si alti oficiali ai administratiei locale, Guvernul emite la data de 16 mai 2002 o hotarare privind infiintarea magazinelor "economat". Prin aceasta, consiliile locale din toata tara pot infiinta societati comerciale sau se pot asocia cu unele deja existente, pentru a vinde la un pret cat mai mic produse alimentare de baza. De serviciile magazinelor economat beneficiaza categoriile defavorizate, in special pensionarii si persoanele cu venituri mici. Pentru a-i cointeresa si pe comercianti in actiunea de scadere a preturilor, Hotararea numarul 469 stabileste si unele facilitati. Astfel, societatile comerciale si producatorii care isi comercializeaza produsele prin magazinele economat vor beneficia de inlesniri la plata pentru impozite, taxe si alte venituri ale bugetelor locale. Sa vedem acum care a fost efectul acestei legi, dupa doua luni si jumatate. In Capitala au fost deschise 24 de magazine economat, numarul acestora urmand sa ajunga la sfarsitul anului pana la 38. In urma unei reclamatii primite telefonic la redactie, am inceput vizitarea economatelor la magazinul Concordia din soseaua Giurgiului nr. 121. Aici zaharul costa 14.600 lei, uleiul 32.500 lei, iar faina si malaiul puteau fi cumparate din galantarele pentru toti clientii cu 13.000 lei, respectiv 10.800 lei. La aceste preturi, nici un client. In cele din urma am reusit sa aflam explicatia lipsei de clienti. "In aceasta perioada a lunii pensionarii si-au epuizat deja toti banii", ne-a spus unul din vanzatorii raionului economat. Am continuat studiul preturilor la magazinul Mivarom, situat pe sos. Stefan cel Mare. Nici aici nu am putut intervieva vreun pensionar, pentru ca in coltul denumit "economat" nu era nici tipenie de om. Piata Dorobanti a fost urmatoarea destinatie. Ghinionul ne-a urmarit si aici, pentru ca magazinul economat este in curs de amenajare. La ultima incercare am avut surpriza sa gasim clienti in magazin. E vorba de economatul Credo din piata Crangasi. Alaturi, am gasit chiar si painea saracului. Se vinde cu 2.800 lei, dar gramajul este mai mic decat cel al unei paini normale. Pentru a putea compara preturile din magazinele economat cu cele din doua supermarket-uri bucurestene, am calculat un pret mediu pentru fiecare produs si tip de magazin. Rezultatul a fost unul surprinzator. Alimentele de baza sunt, pe ansamblu, mai ieftine la supermarket decat la economat. Aceasta inseamna ca primarii s-au grabit sa bifeze pe lista realizarilor cat mai multe "magazine ieftine", fara a se implica serios intr-o actiune de scadere a preturilor. Ion Cuhutencu, subprefectul Capitalei, responsabil de magazinele economat in lipsa prefectului Gabriel Oprea, ne-a spus ca sistemul e abia la inceput. "Aceasta este economia de piata. Pe masura ce se vor deschide, vom regla si sistemul de preturi, astfel incat acestea sa fie cele mai ieftine magazine. Lucrul de care trebuie sa tineti seama e ca preturile la economat vor ramane neschimbate pana la 31 decembrie 2002", ne-a spus subprefectul Cuhutencu.