Apogeul creşterii economiei în România s-a încheiat, la fel ca în Ungaria, Polonia şi Cehia. Avansul economiei în Europa Centrală şi de Est (CEE) a încetinit probabil în primul trimestru din 2018, deoarece majorarea cheltuielilor, stimulată de creşterea salariilor, nu a reuşit să compenseze producţia industrială mai redusă, se arată într-o analiză publicată marţi, 15 mai, de Bloomberg.
Dintre cele şase state care vor publica marţi datele privind PIB-ul, Cehia, Ungaria, România şi Polonia vor raporta probabil o creştere mai redusă decât în trimestrul patru din 2017, în timp ce expansiunea în Bulgaria şi Slovacia a accelerat, arată rezultatele unui studiu realizat de Bloomberg în rândul economiştilor, citat de Agerpres.
Întregul grup va depăşi avansul zonei euro – cel mai mare partener comercial al regiunii – care se estimează că va înregistra o creştere de 2,5% în primul trimestru din 2018.
Nivelul record scăzut al şomajului şi stimulentele fiscale au sprijinit cheltuielile de consum şi avansul economiei, din statele baltice şi până la Marea Neagră. Totuşi, economiştii cred că avansul economiei a atins nivelul de vârf, iar politicile fiscale şi monetare se vor înăspri, pe fondul reapariţiei inflaţiei.
Comisia Europeană (CE) estimează o încetinire economică anul acesta pentru toatele foste state comuniste din UE, cu excepţia Bulgariei şi Slovaciei.
„Anul trecut, avansul economiei a atins nivelul de vârf pentru majoritatea ţărilor, în special datorită majorării consumului. Dar nu cred că asta va ajuta şi în viitor – a fost un motor puternic al creşterii economiei româneşti, dar chiar şi acolo a încetinit considerabil anul acesta, în timp ce în alte ţări datele fiscale nu sugerează o relaxare fiscală semnificativă”, a apreciat Zoltan Arokszallasi, analist la Erste Bank Ungaria.
România, ţară membră a UE cu cel mai rapid ritm de creştere în 2017, a continuat să conducă grupul, chiar dacă expansiunea a încetinit la 5,5%, de la 6,7% în trimestrul patru din 2017. Economia României a crescut în primul trimestru cu 4%. Anul trecut creşterea a fost de 6,9%.
În schimb, rata anuală a inflației a urcat la cel mai mare nivel din ultimii 5 ani. Cele mai mari scumpiri au fost la fructele proaspete.
De altfel, România avea cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană. în martie 2018.
Boom-ul consumului gospodăriilor, sprijinit de reducerile de taxe şi de majorarea salariilor, se atenuează gradual, iar cea mai rapidă inflaţie din ultimii cinci ani a determinat deja trei majorări ale ratei dobânzii. Deşi sunt estimate noi creşteri ale costurilor de împrumut, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat săptămâna trecută că instituţia nu va majora „prea mult” dobânda pentru a evita o frânare a creşterii.
Polonia, cea mai mare economie a regiunii, ar urma să înregistreze un avans de 4,8%, uşor sub nivelul din trimestrul patru din 2017, deoarece cheltuielile de consum se normalizează, după stimulentele fiscale.
Expansiunea Slovaciei va accelera probabil uşor la 3,6% în primul trimestru din acest an. Guvernul se aşteaptă ca PIB-ul să înregistreze un avans de peste 4% în 2018 şi în 2019, după demararea producţiei la noua fabrică Jaguar Land Rover.
Încetinirea în industrie, reflectată şi de reducerea excedentului comercial, a afectat probabil expansiunea Cehiei. În timp ce cheltuielile de consum rămân solide, pe fondul celui mai scăzut şomaj din UE, economia probabil a crescut cu 4,8%, de la 5,5% în trimestrul patru din 2017.
Şi avansul Ungariei a încetinit probabil la 4,2%, de la 4,4%. Guvernul vrea să adopte stimulente fiscale pentru a-şi atinge ţinta de creştere de 4,3% în 2018 şi de peste 4% anual până în 2022.
Citește și… VIDEO/ Viorica Dăncilă este ironizată pe Facebook după o nouă gafă: „Orice om îi este frică de o plângere penală”
Vezi rezultate exit poll alegeri parlamentare 2024 și urmărește rezultatele alegerilor pentru Parlamentul României!