Economie de țepari: sute de mii de patroni din România prosperă prin neplata furnizorilor. 260.000 de firme sunt „subcapitalizate cronic”

Credit comercial înseamnă că societățile se dezvoltă prin datorii la furnizori, lucru anormal, având în vedere că, în statele cu economii dezvoltate, companiile se bazează pe credite, a explicat Neagu.

Conform datelor prezentate de oficialul BNR, România are 800.000 de companii active, dublu față de acum 30 de ani. Dintre acestea, 260.000, adică aproape o treime, au capitaluri negative, adică suferă de „subcapitalizare cronică”.

Necesarul de capitalizare al acestora este de 28 de miliarde de lei, din care 64% provine de la companii ce sunt subcapitalizate de 10 ani, ceea ce îi face pe oficiali să se întrebe cum de mai supraviețuiesc.

„Multe au profituri, dar acționarii preferă să ia dividende decât să consolideze compania. Dacă acționarii nu au încredere, cum să aibă o bancă sau un IFN (instituție financiară nebancară – n.r.)?”, se întreabă Neagu.

Expertul a mai arătat și că prea puține dintre procedurile de insolvență derulate în România duc la restructurarea companiilor. Peste 90% dintre insolvențele din România ajung la faliment, conform statisticilor.

Insolvența, sport național

Neagu a mai spus că, în 2019, Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială, din care fac parte BNR, ASF, Ministerul Finanțelor și Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, a propus modificarea legii societății comerciale.

Recomandări

Browserul Google Chrome valorează 20 de miliarde de dolari. Gigantul american ar putea fi forțat de justiție să îl vândă

Între propuneri se afla creșterea pragului de 200 de lei pentru deschiderea unei societăți comerciale, în vreme ce Fiscul urma să fie responsabil de monitorizarea îndeplinirii obligațiilor companiilor privind capitalul.

„În 2019, colegii au recomandat Ministerului Finanțelor să revizuiască legea și au fost foarte rapizi, iar modificările erau în linie cu bunele practici. De atunci, acele propuneri sunt în forul legislativ. Statele dezvoltate au crescut pe credit, nu pe bani de la acționari sau asociați. Creditorii observă lucruri dacă e ceva în neregulă și presează pentru modificări timpurii, sunt atenți la cheltuirea banilor”, a punctat Neagu.

High-tech la coada UE

Oficialul BNR mai arată că ponderea sectoarelor high-tech în valoarea adăugată brută este de 7-8%, la fel ca în ultimii 20 de ani.

A scăzut ponderea unor industrii cu puțină tehnologie, precum cea alimentară, după ce România a ajuns să importe tot mai multă mâncare din străinătate.

Economistul avertizează că acest lucru ne induce o vulnerabilitate în privința siguranței alimentare.

Neagu a mai arătat că ponderea forței de muncă în sectoarele high-tech este cea mai mică din Uniunea Europeană.

Concomitent, din 800.000 de firme existente în România, BNR a găsit că doar 2.600 sunt „de succes” și cresc sustenabil. Acestea au trei caracteristici comune:

Recomandări

Nicolae Ciucă, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Mă scoate din sărite șmecheria” | EXCLUSIV

• sunt conduse de oameni cu studii superioare;
• și-au păstrat bilanțurile financiare în ordine;
• au avut în spate un partener care să le finanțeze, fie o bancă, fie un investitor, fie piața de capital.

În fine, Neagu a mai arătat că primele 100 de companii de importanță sistemică din România urmărite de BNR au 9,7% din totalul angajaților și fac 23,3% din cifra de afaceri.

Dezvoltare lentă

Un alt studiu prezentat de către ING și Impact Hub arată că mediul antreprenorial din România se dezvoltă, dar lent.

Studiul este numit „Profil de antreprenor” și, conform acestuia, în luna aprilie, în România erau 1,9 milioane de persoane fizice și juridice înregistrate, din care 1,6 milioane active.

Față de 2009, creșterea este de 58%.

Durata de viață a unei firme este de 11 ani, mai arată studiul.

Dacă în anii 90, 15% din firmele noi erau în mediul rural, acum procentul a ajuns la 34%. Astfel, dezvoltarea radiază și în mediul rural, însă este încă insuficientă.

Un procent de 21% se înființează în Capitală, iar 50-58% din profitul național este făcut de firme din București și județele Timiș, Bacău, Constanța, Brașov, Prahova, Argeș și Cluj.

În perioada 2021-2023, veniturile firmelor au crescut cu 60%.

Recomandări

Decizia UEFA: România a câștigat cu 3-0 la masa verde meciul cu Kosovo, în care oaspeții au ieșit de pe teren

Un sfert din firme sunt pe pierdere

Și acest studiu arată că unele firme au probleme: conform acestuia, 24% dintre afacerile autohtone au marjă negativă, adică sunt pe pierderi.

Pe domenii, comerțul, construcțiile și industria prelucrătoare domină, făcând 50% din profitul net la nivel național.

Din 2018 au mai apărut în top activitățile științifice și IT-ul, în vreme ce, începând din 2022, agricultura și tranzacțiile imobiliare scad.

Urmărește-ne pe Google News