ComenteazăEconomistul Adrian Codîrlașu este vicepreședinte al Asociației CFA România. „Asociația CFA România este organizația profesioniștilor în investiții din România, deținători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrată de CFA Institute (USA)”, potrivit organizației.
Libertatea: Unele dintre măsurile recent vehiculate de guvernanți vizează impozitarea. De pildă, PSD a cerut supraimpozitarea pensiilor speciale și a salariilor bugetarilor care îl depășesc pe cel al președintelui. Cum vi se pare această idee?
Adrian Codîrlașu: Pensia se bazează pe contributivitate, deci etic este ca ea să fie corelată cu contribuția. Altfel, noi, ceilalți, care nu suntem speciali, plătim și pentru pensiile specialilor. Doar dacă vorbim de pensia minimă, ea poate să nu se bazeze pe contributivitate – acolo e un ajutor social asumat.
Și prin PNRR, angajamentul României e să desființeze pe cât de mult posibil pensiile speciale – vizată e nu impozitarea, ci desființarea!
Totuși, venind cu discuția la salarii, pot fi în sectorul public și posturi cu salarii mai mari decât al președintelui. Mă gândesc, de exemplu, în sănătate sau în domenii extrem de tehnice. Oamenii ăia nu sunt vinovați cu nimic, ei nu trebuie afectați. Cred că ei pot să-și merite salariul. Problema sectorului public e mai degrabă numărul mare de oameni angajați. Aici e loc de manevră. O soluție poate fi să nu se mai facă angajări trei-cinci ani și atunci natural va scădea numărul de bugetari.
– Cum vedeți ideea ca salariul minim să nu mai fie impozitat, tot o propunere a PSD?
– La salariul minim lucrează și Comisia Europeană, care elaborează un regulament european, pe baza căruia salariul minim ar trebui să crească substanțial. Cumva, el ar trebui corelat cu evoluția prețurilor și cu salariul mediu. Dacă va fi aplicat în toată Uniunea Europeană, va fi obligată și România să îl adopte. Un efect va fi creșterea costului de producție, deci va fi un impact în prețuri. S-ar putea să fie și un impact în tendința de a nu mai angaja oameni. Pe de altă parte, oamenii cu salariul minim au o putere extrem de mică de negociere și li se cam impune.
Punând în balanță părțile pozitive și cele negative, ar fi bun un regulament european aplicat în toată UE în legătură cu salariul minim.
Inflația va începe să scadă de la anul
– Cum vedeți evoluția inflației în următorul an?
– Cred că la finalul anului, inflația va fi tot de două cifre, adică 12-14%. Doar dacă avem noroc, pe finalul anului vom avea o singură cifră, adică 8-9%. În vară va atinge maximumul, după care va urma o plafonare până la sfârșitul anului. Mai degrabă de anul viitor va începe să scadă.
– Ce măsuri ar trebui luate pentru a ameliora situația?
– Mereu ne-am gândit doar cum să satisfacem cererea. Numai că problema pe energie e că oferta e limitată, prin urmare, mai degrabă ar trebui să ne gândim cum reducem cererea. Adică să facem economie, să o utilizăm mai eficient. Atunci, oferta rămânând constantă și cererea mai mică, se va vedea și în preț.
– Ce efecte pe termen lung va avea această criză economică?
– Vor fi investiții mai mari și un accent pus și mai mult pe sursele regenerabile de energie: pe mașini electrice, baterii, energie eoliană și solară și cred că va reveni și energia nucleară. Aici are România o oportunitate, de a face acele minireactoare și de a deveni exportator de energie. Are cu ce. Există o companie care chiar vrea să investească în România, există Nuclearelectrica și care poate construi încă două reactoare. E cu adevărat numai o chestiune de voință.
Inflația e prețul pentru că nu am intrat în criză în pandemie
– Situația grea economică de azi e definită de inflație, de criza energetică și de cea alimentară. Care sunt sursele?
– Mare parte din inflație este cauzată de factori externi. În timpul pandemiei, băncile centrale au tipărit extrem de puternic monedă, pentru că exista riscul ca economia globală să intre într-o depresiune similară cu cea din 1929 – deci mult mai puternică decât situația din 2008. Depresiunea a fost evitată, dar ăsta e prețul pe care-l plătim: inflația mai mare.
Cât de puternică a fost tipărirea? De exemplu, din trei dolari care sunt acum în circulație, aproape doi sunt tipăriți după izbucnirea pandemiei. Iar la euro, din doi euro în circulație, unul e tipărit în pandemie.
BNR nu și-a schimbat politica și nu a emis monedă. Cum au emis FED, banca centrală națională din SUA, și Banca Centrală Europeană ar mai fi putut emite Banca Japoniei, Banca Angliei și Banca Elveției. Celelalte țări – nu, pentru că ar fi generat o inflație extrem de mare.
– Măsurile de mediu luate de UE în ultimii ani au avut totuși un impact asupra crizei energetice?
– Sigur că a fost luată decizia de a reduce emisiile de carbon și, ca urmare, tot ce înseamnă energie care poluează. Aceasta e mai scumpă, pentru că e nevoie de certificate de CO2, iar prețul lor a crescut constant și va crește în continuare. În felul ăsta, forțează industria să se restructureze și să folosească energie regenerabilă. Tocmai pentru că nu mai trebuie ca Europa să depindă de hidrocarburile rusești, UE a crescut țintele pentru surse regenerabile după ce a izbucnit războiul din Ucraina.
Șansele României de a profita de criză
– Are România anumite avantaje pe care le-ar putea exploata în această perioadă de criză?
– România ar fi avut o mare oportunitate: acum ar fi putut exporta gaz din Marea Neagră la prețuri foarte mari. Din păcate, a ratat-o. Însă surse de energie vor fi căutate în continuare în Europa.
Pe de altă parte, vor veni noi reguli climatice, care s-ar putea să ducă la reducerea cererii de gaz. De aceea trebuie scos cât mai repede și vândut. Nu doar statul român ar câștiga foarte mult din asta, ci și companiile private românești din domeniul energiei.
Săptămâna trecută deja a intrat pe piață primul gaz extras din Marea Neagră. E o companie care a făcut investiția necesară și anul viitor acea companie va ajunge să furnizeze 10% din consumul național. România importă 10-20% gaz rusesc, deci aproape că devenim independenți față de Rusia.
– Tot în contextul războiului, cum vedeți faptul că România e țară de tranzit pentru grânele ucrainene?
– Și asta e o oportunitate, pentru portul Constanța și pentru companiile de transport din România. Asta se și vrea să devină portul Constanța, un hub regional, iar acum are ocazia să arate că poate.
Fermierii vor face profit, dar prețul alimentelor nu va scădea
– Odată cu exploatarea gazului din Marea Neagră și ruperea legăturilor energetice cu Rusia, ne putem aștepta ca prețurile naționale la gaz și combustibili să scadă?
– Nu. Libertatea de circulație a bunurilor este un drept fundamental în UE. Un producător va vinde bunul său acolo unde obține cei mai mulți bani. În felul ăsta, prețurile se cam egalează. Așa că prețurile la gaz vor rămâne în continuare ridicate. N-are cum în România să fie un preț mic, iar în Austria, Franța sau Germania să fie mult mai mare.
La fel se întâmplă și la cereale. Și România e un mare producător, chiar dacă nu de talia Ucrainei, dar prețurile vor fi cele internaționale.
Fermierii români vor obține profituri consistente anul ăsta din recolta de cereale. Și în agricultură e o oportunitate mare, pentru că România are resursele naturale de a face investiții.
Foto: 123rf