Economiștii nu cred că Guvernul va obține derogare de la Bruxelles pentru reducerea accizelor la carburanți. Dăianu: „Nu trebuie să facem experimente. Leul ar putea fi atacat”

Aceștia sunt de acord că este nevoie de măsuri pentru temperarea creșterilor de prețuri, în special în domeniul energetic, însă spun că reducerile de taxe sunt greu de făcut.

Înjumătățirea accizei necesită o derogare din partea Comisiei Europene, deoarece în Uniunea Europeană există un nivel minim al accizelor stabilit pentru toate țările membre.

Acordul va fi greu de obținut deoarece România era oricum la limita de jos, după ce a eliminat supraacciza pe carburanți de la 1 ianuarie 2020, arată finanțiștii.

În plus, pierderea de venituri la bugetul de stat ar fi consistentă, iar acest lucru va afecta deficitul bugetar.

Mai departe, un deficit mare ar putea crea presiuni pe leu, care s-ar putea deprecia în fața euro și a dolarului dacă Guvernul nu va compensa scăderea, avertizează aceștia.

• Adrian Câciu, ministrul finanțelor, a anunțat marți pe Facebook că a propus în coaliție diminuarea cu 50% a accizei la carburanți, ceea ce ar duce la o scădere a prețului final de un leu pe litru. Măsura ar fi fost acceptată, conform oficialului.
• Benzina și motorina se vând acum la pompă cu aproape 7 lei lei pe litru, unele sortimente de top depășind deja acest nivel.
• Miercuri, G4Media a scris că înjumătățirea accizei nu se va mai aplica, din cauza faptului că există un nivel european minim și a fluctuațiilor de pe piața petrolului, conform unor surse.

Recomandări

Migranți transportați în cuști metalice sudate sub caroserie. Fost polițist, lider al grupării infracționale: „Dacă îs mari, mai mult de 6 nu”

Necunoscutele

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, spune că nu se poate garanta reducerea cu un leu a prețului pe litrul de carburant, dar s-ar putea vedea scăderi importante la pompă.

„Nu știm cum vor evolua cotațiile pe plan internațional. Dar dacă nu s-ar face, atunci prețurile ar putea fi mai mari. Dar depinde de cei de la pompă și dacă obținem derogarea de la Comisia Europeană”, spune Dăianu.

Nivelul minim al accizei în UE

Acesta este sceptic că o astfel de derogare ar putea fi obținută din partea executivului european.

Potrivit Economedia, accizele minime trebuie să fie de 359 de euro pe mia de litri de benzină fără plumb și de 330 de euro pe mia de litri de motorină.

Folosind cursul de referință din data de 1 octombrie, care este cel luat în calcul pentru accize, acest lucru înseamnă că nivelul minim din Uniunea Europeană trebuie să fie de 1.776,29 de lei pe mia de litri de benzină și de 1.632,8 lei pe mia de litri de motorină.

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

În acest moment, în România acciza este de 1.892,72 de lei pentru benzină și 1.734,66 de lei pentru motorină.

Reducerea cu 50% a accizelor la carburanți ar scădea nivelul sub o mie de lei pe mia de litri, mult sub minimumul impus de UE.

Pierderi mari la buget

Conform lui Dăianu, veniturile pierdute la buget trebuie compensate din altă parte.

„Nu trebuie să facem experimente. Eu mă îndoiesc că vor putea obține o derogare. Dar dacă obținem, trebuie să fim siguri că ea se va vedea la pompă. În plus, veniturile pierdute trebuie compensate. E puțin spus riscant. Piețele ar putea reacționa, leul ar putea fi atacat”, subliniază Dăianu.

Promisiunile pot afecta leul

Acesta aduce în discuție și celelalte măsuri propuse pentru contracararea crizei din domeniul energetic.

• Premierul Nicolae Ciucă a anunțat anterior scăderea TVA de la 19% la 5% a TVA la energie începând cu luna aprilie, când expiră actuala schemă de plafonare și compensare.
• Florin Cîțu, președintele PNL, a propus, la rândul său, reducerea contribuțiilor sociale de la 25% la 20% și a cotei generale de TVA de la 19% la 17%.

Dăianu susține că Guvernul trebuie să cântărească bine măsurile, deoarece pot lăsa România într-o situație mult mai grea.

Recomandări

Exclusiv în limba română, în Libertatea, fragmente din cea mai așteptată carte a anului la nivel internațional, „Patriot”, memoriile lui Aleksei Navalnîi

„Dacă le pui cap la cap, în loc să scădem deficitul spre 6%, putem să îl creștem… Ceea ce ar fi foarte rău, pentru că acestea vizează venituri sigure la buget. Experiența arată că odată ce ai diminuat taxe, nu le mai ridici. Nu poți să respingi ab initio acest demers, dar fără grijă pentru bugetul public poți să ajungi într-o situație mai grea”, avertizează Dăianu.

Acesta spune că riscul este ca reducerea taxelor să crească deficitul bugetar, ceea ce mai departe să afecteze stabilitatea leului.

Noi nu suntem în situația țărilor din zona euro, astfel încât să nu existe riscul de presiune pe monedă.

Daniel Dăianu:

Acesta arată că Banca Națională a României (BNR) „nu poate contracara creșteri de cheltuieli ale bugetului”.

Bența: „Este a doua oară când mergem să cerem”

Consultantul fiscal Adrian Bența spune că este a doua oară când România merge la Comisia Europeană să ceară reducerea accizelor la carburanți, după ce anterior a eliminat supraacciza impusă de Guvernarea PSD în 2017.

Eliminarea a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2020.

Bența susține că ar fi fost mai simplu dacă Guvernul propunea reducerea TVA, deoarece era mai ușor de implementat și de negociat cu executivul comunitar.

Posibil să ne dea, dar este a doua oară când mergem să cerem, pentru că am mai cerut o dată când am eliminat supraacciza. Și apoi statul trebuie să discute cu comercianții. Pe de altă parte, statului îi convine să aibă accize mari, căci altfel ajungem tot la deficit.

Adrian Bența:

Petrolul s-a scumpit cu 22% de la începutul anului

Consultantul fiscal Emilian Duca susține că „în mod cert” scăderea nu va fi așa de mare precum estimează ministrul finanțelor, deoarece prețul petrolului este în creștere.

Cotațiile petrolului au atins marți 99 de dolari pe baril, cel mai mare nivel din ultimii șapte ani, din cauza tensiunilor din regiunea Donbas, unde Rusia a recunoscut două „republici” separatiste.

Iar estimările arată că prețul țițeiului ar putea crește și mai mult, în cazul invaziei Ucrainei de către Rusia.

De la începutul anului, prețul petrolului a crescut cu 22,32%, iar anul trecut s-a majorat cu alte 55%, conform Macrotrends.net.

„Nu prea are nimeni o garanție cu privire la prețuri, calculul cred a fost făcut la nivel static. În mod cert nu va fi o scădere așa cum e estimarea. E o măsură disperată, nu prea au opțiuni. La benzină și motorină prețurile se fac pe piață, de către producători și distribuitori”, susține Emilian Duca.

Propusă pentru a fi respinsă?

Mai mult, Duca spune că este posibil ca autoritățile să fi propus măsura tocmai pentru a da apoi vina pe Comisia Europeană dacă nu se poate implementa.

Ținând cont că procedura este greoaie și de presiunea la buget, este posibil să ceară asta ca apoi să dea vina pe Comisia Europeană.

Emilian Duca:

Duca: „Prețurile la energie vor fi mari de acum încolo”

Acesta spune că criza energetică actuală vine din lipsă de investiții, dar și din cauza faptului că în lume există bani mulți injectați de băncile centrale pentru a stimula economiile afectate de pandemie, iar aceștia sporesc inflația.

„Trebuie să ne obișnuim că prețurile la energie vor fi mari de acum încolo”, spune el.

Reglementări noi

Consultantul fiscal susține că România trebuie însă să ia măsuri în domeniul energetic, deoarece trebuie frânate scumpirile.

„Problema este viteza cu care cresc prețurile în economie, iar scumpirile vin de la creșterile din energie. Cert este că pe termen lung trebuie să reformăm mecanismele de formare a prețurilor la gaze naturale și electricitate”, arată Emilian Duca,

Șeful Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, susține, la rândul său, necesitatea unor reglementări în piața energetică.

„Este o prostie să spui că piața nu are nevoie de reglementări. Nu trebuie să ai însă o piață administrată, căci atunci nu mai ai economie de piață”, conchide acesta.

Urmărește-ne pe Google News