Cuprins:
Economia rusă a rezistat asaltului sancțiunilor datorită faptului că a reușit să se adapteze pentru a supraviețui atât printr-o rearanjare a pieței interne, cât și prin crearea unor mecanisme de eludare cu complicitatea unor actori economici și politici străini.
Beneficiul materiilor prime
În mare, o bună parte a lumii nu a putut refuza petrolul Rusiei, iar acest aspect a menținut-o atractivă pentru unii actorii mondiali. În plus, majoritatea afaceriștilor din Rusia au fost nevoiți să se „disciplineze” la cererile regimului pentru a nu-și pierde bunurile, așa cum s-a întâmplat în cazul unora, scriu economiștii Serghei Alaksașenko, Vladislav Inozemțev și Dmitri Nekrasov într-un studiu despre economia rusă pe fondul războiului din Ucraina publicat sub egida Centrului pentru Analize și Strategii în Europa (CASE).
Mulți au văzut axarea economiei ruse pe materii prime ca fiind o slăbiciune, dar au pierdut din vedere faptul că trebuie să-ți faci plinul uneori la o benzinărie. Așadar, odată cu declanșarea invaziei la scară largă din Ucraina, Rusia nu a fost exclusă de tot din comerțul mondial cu materii prime, deoarece prețurile la petrol, gaze, metale și multe altele ar fi crescut și mai mult. Nu degeaba președintele american Joe Biden a vorbit despre „inflația lui Putin”.
De aceea materiile prime rusești, în ciuda tuturor sancțiunilor, și-au făcut loc pe piața mondială, deși la reducere și de multe ori prin flota fantomă. Exporturile au scăzut cu doar 13,5% (de la 492 de miliarde de dolari în 2021 la 425 de miliarde de dolari în 2023) și vor rămâne probabil la un nivel comparabil în 2024-2025, permițând realizarea bugetului.
Inflația nu deranjează o populație care era oricum săracă
Pe plan intern, inflația este noua normalitate, dar populația rusă o tratează „cu înțelegere”, susțin cei trei economiști. Clasa de mijloc superioară – de regulă cea mai critică la adresa regimului Putin – a fost într-adevăr afectată de război, dar cea mai mare parte a populației, adică cea săracă, nu o duce mai rău. Dimpotrivă, emigrarea de teama mobilizării a dus la o penurie de forță de muncă de care au profitat unii pentru a-și crește salariile, în timp ce axarea pe cheltuielile militare – inclusiv recrutarea în schimbul unor contracte generoase – au determinat creșterea veniturilor mai ales în regiunile sărace. Acest fenomen s-a produs după o perioadă de șapte ani de stagnare pentru unii și de scădere a veniturilor pentru alții.
Creșterea estimată a PIB-ului de aproximativ 4% în acest an va provoca în mod evident euforie la Kremlin. Dar este vorba de o „creștere fără dezvoltare”, adică o creștere cantitativă a producției prin utilizarea mai intensivă a echipamentelor existente și care nu este însoțită de progrese tehnologice.
Degradarea tehnologică, marea problemă
În pofida indicatorilor de acum, economia rusă se degradează încet-încet și rămâne atât în urma țărilor „neprietenoase” din Occident, cât și în urma Chinei „prietenoase” în ceea ce privește dezvoltarea tehnologică. În mod tradițional, noile tehnologii și inovația au ajuns în Rusia datorită investitorilor occidentali, dar acum nu mai este cazul.
Orientarea Kremlinului spre Est, mai ales spre China, nu este însoțită de un aflux de investiții sau livrări de echipamente moderne. Chiar și în sectoarele în care companiile chineze ar putea îmbunătăți nivelul tehnologic al industriei ruse – de exemplu în comunicațiile mobile sau electronice -, importurile din China sunt abia sesizabile, deoarece companiile chineze se tem de sancțiuni secundare.
Practic, principalul cost economic al războiului ca consta în înapoierea tehnologică a Rusiei, dar această consecință va fi resimțită mai târziu.
Totul pe militarism
În pofida reculului tehnologic, modelul economic de război pare să dea rezultate pentru Putin și nu este dispus să-l oprească. Creșterea cheltuielilor militare planificată în bugetul pentru 2025-2027 nu înseamnă neapărat că Putin intenționează să continue războiul în următorii trei ani – nimeni nu știe, nici măcar el însuși când se va încheia războiul. Dar în cazul în care războiul se oprește într-o bună zi, lumea să nu se aștepte la o reducere drastică a cheltuielilor militare în Rusia. Putin va avea nevoie să-și refacă stocurile de armament, iar el a anunțat deja că industria sa militară va avea încă mulți ani de muncă. Bugetul pare a fi un semnal clar că regimul de la Moscova este dispus la o confruntare îndelungă cu Occidentul.
Astfel, în cazul încheierii răboiului, militarismul lui Putin nu va dispărea, ci chiar va fi întărit de propagandă, care va proclama solemn „cea mai mare victorie militară a Rusiei”.
În consecință, lumea să fie pregătită, dacă nu pentru un nou Război Rece, atunci pentru o confruntare îndelungă cu un regim care a declarat deschis că nu vrea să țină cont de principiile dreptului internațional și a arătat că își dorește o lume fără reguli. Intimidările și operațiunile hibride vor face parte din acest joc al Rusiei lui Putin pentru a impune o lume după chipul său.
Marele pericol care vine din Rusia
Cea mai periculoasă consecință a tendințelor actuale ar fi putea fi însă formarea în jurul Rusiei a unui model economic bazat pe încălcarea masivă a drepturilor de proprietate intelectuală, comerț exterior netransparent și utilizarea unor forme neconvenționale de plăți internaționale. Kremlinul pune acest model la baza revendicărilor sale geopolitice, încercând să joace rolul de lider al lumii non-occidentale.
Acest model ar putea deveni mult mai periculos decât notoriul „export de corupție”, deoarece are drept scop direct subminarea ordinii mondiale occidentale. Folosirea formelor neconvenționale de plăți, contrabanda cu produse de la companiile occidentale și chiar exportul de produse piratate vor fi mult mai ușoare în cazul instituționalizării unor forme alternative de plată, inclusiv prin criptomonede.
Necesitatea unei noi soluții
În ultimii 100 de ani, democrațiile occidentale s-au confruntat cu două tipuri de dictaturi – prima dată cu cea fascistă, a doua oară cu cea comunistă. În primul caz s-a ajuns la un război mondial. În al doilea caz s-a evitat un război mondial prin câștigarea competiției economice de către Occident.
Autorii studiului cred că repetarea celui de-al doilea scenariu este puțin probabilă în prezent, întrucât Rusia încă este sub nivelul cheltuielilor militare ale Uniunii Sovietice și încă menține o economie de piață.
Nu vă așteptați ca acest scenariu să se întâmple din nou. Rusia este prea mult sub nivelul cheltuielilor militare ale Uniunii Sovietice din Războiul Rece și are o economie de piață. În opinia lor, sancțiunile vor frâna dezvoltarea tehnologică a Rusiei, dar efectul lor ar putea fi o problemă pentru Rusia abia în epoca post-Putin. Fără schimbarea regimului, Rusia nu va deveni o țară normală, conchid autorii.