ComenteazăDragnea a anunțat marți seara, la Antena 3, că vrea să continue lucrările la canalul Dunăre-București și să fie construite porturi la Glina și Mihăilești.
Șeful PSD a mai anunțat că vor fi realizate mai multe autostrăzi: Ploiești – Brașov, dar și Târgu Neamț – Iași – Ungheni, ca parte a autostrăzii Iași – Târgu Mureș. De asemenea, va exista și Autostrada Sudului, care va fi realizată pe traseul București – Alexandria – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj – Timișoara.
Pe lângă acestea, ar urma să fie realizat și un „Medical City” în București și un aeroport în sudul Capitalei.
Să le luăm pe rând.
Canalul Dunăre-București, de pe vremea lui Cuza
Canalul Dunăre-București este proiectul de care românii au auzit cel mai mult. Gândit inițial în vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, acesta a fost proiectat în 1927, de inginerul Dimitrie Leonida. Prima lege destinată construcției a fost adoptată în 1928. Acesta trebuia să aibă o lungime de 73 de kilometri și o lățime de 90 de metri. Au urmat cele două Războaie Mondiale, așa că proiectul a rămas pe hârtie.
Dar a fost reînviat de Nicolae Ceaușescu, după terminarea lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră, în 1984. Ceaușescu a dorit atunci să păstreze expertiza și să folosească aceleași utilaje. Construcția a început în 1986, iar la Revoluția din 1989, era gata în proporție de 70%.
Lucrările au fost abandonate, astfel că acestea se găsesc acum în paragină.
În mandatul său, fostul premier Emil Boc voia să termine acest canal și să realizeze un altul, Siret-Bărăgan, împreună cu investitori chinezi.
După Guvernul Boc, proiectul a suscitat în continuare interes. În 2013, autoritățile de atunci lansau ideea că acesta ar putea fi realizat cu fonduri europene. Costul era estimat la 1,7 miliarde de euro.
În 2016, proiectul este preluat de Gabriela Firea, noul primar al Bucureștiului. Strategia Bucureștiului până în 2035 prevede realizarea de porturi la Glina și 1 Decembrie.
Autostrada Ploiești – Brașov a capotat de trei ori
Autostrada Ploiești – Brașov este un alt proiect care a tot fost prezentat cetățenilor de către politicieni. Mai mult, de trei ori s-au făcut până acum licitații și de tot atâtea ori a capotat, în 2004, 2009 și 2015.
În ultima variantă, aceasta urma să fie construită pe o lungime de 53 de kilometri și ar fi costat 2,73 miliarde de euro. Dar statul nu avea bani nici la acel moment, așa că lucrarea trebuia realizată pe credit. În total, costurile pe 30 de ani ar fi ajuns la 8,45 miliarde de euro.. Dar consorțiul câștigător, Vinci – Strabag – Aktor, a renunțat la proiect pentru că nu era bancabil, addică nu puteau fi luate credite pentru el, din lipsă de garanții.
Omul de afaceri Sebastian Ghiță, în prezent fugar în Serbia, declara într-o înregistrare din ianuarie 2017 că Florian Coldea, la acea dată prim-adjunct al Serviciului Român de Informații, l-ar fi amenințat pe Victor Ponta că îl arestează dacă semnează contractul pentru această autostradă.
Ulterior, autoritățile au venit cu ideea ca această autostradă să se facă împreună cu Banca Mondială, deoarece implicarea acesteia i-ar crește atractivitatea. Lucian Șova, actualul ministru al Transporturilor, a rupt însă recent înțelegerea cu Banca Mondială.
Autostrada Iași – Târgu Mureș, un vis de 9 miliarde de euro
Dacă pentru aceste proiecte, statul român a mai încercat să facă ceva, Autostrada Iași – Târgu Mureș este atât de fantastică încât nici măcar atât nu s-a realizat. Autoritățile sunt de acord că este absolut necesară, deoarece ar lega Moldova de Transilvania și ar pune această regiune pe harta investițiilor. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, declara în 2016 că „obsesia” sa este „să trecem Carpații cu autostradă” și să legăm și Moldova de Europa.
„Mai avem multe lucruri de făcut. Avem, de exemplu, îmi spun şi eu obsesia mea, să trecem odată Carpaţii cu autostradă, să legăm direct nu numai Transilvania dar şi Bucureştiul, şi Moldova, şi Dobrogea de Europa. Deci, eu cred că suntem în Europa, dar drumul nostru european nu s-a terminat. El trebuie să fie consolidat”, spunea Isărescu, potrivit Ziarului Financiar.
Din cauză că autostrada trebuie să traverseze munții, are și un cost pe măsură: 9 miliarde de euro. Un proiect de lege a fost depus anul trecut de către 71 de parlamentari. Guvernul Tudose susținea în acel moment că Parlamentul nu are o astfel de prerogativă, ci numai Guvernul, iar un astfel de obiectiv se poate adopta doar prin Hotărâre de Guvern.
Cabinetul Dăncilă a anunțat, în luna mai, o serie de proiecte care ar urma să fie realizate prin parteneriat public-privat. Unul dintre proiecte este o variantă scurtată a acestei autostrăzi, pe traseul Târgu Neamț – Iași – Ungheni, în lungime de 100 de kilometri, care să aibă și un pod peste Prut.
În programul de guvernare, Autostrada Târgu Mureș-Iași este prevăzută a fi realizată de Fondul Suveran. Legea de înființare a acestuia a fost găsită neconstituțională, recent, de către Curtea Constituțională.
Autostrada Sudului, via Alexandria
Tot la categoria parteneriate public-private intră și Autostrada Sudului. Aceasta a fost anunțată în luna mai, de vicepremierul Viorel Ștefan, în lista proiectelor prioritare ale Guvernului.
Aceasta a mai fost promisă și în 2012, și în 2013. Liviu Dragnea spunea, în campania din 2012: „Aici, pe această scenă, primul-ministru (Victor Ponta – n.r.), un om de cuvânt, prietenul meu, camaradul meu, a răspuns la o întrebare de-a mea, că da, Autostrada Sudului va începe. Şi, la începutul lunii decembrie, aici, la Alexandria, se va semna documentul care va iniţia măsurătorile pentru autostrada Sudului Bucureşti – Alexandria – Roşiori – Slatina – Craiova – Lugoj – Timişoara. Şi pentru asta, sincer, vreau să-i mulţumesc”.
Documentul nu s-a semnat, dar nici nu a fost uitat. Aceasta ar urma să pornească din București și să lege Alexandria, Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Lugoj, pe un traseu de 550 de kilometri, care include trecerea Carpaților prin Munții Cernei.
La un cost pe kilometru de 8 milioane de euro, aceasta ar costa 4,4 miliarde de euro. Dar acest cost este valabil doar dacă Guvernul ar avea banii la dispoziție. Dacă includem și costurile de finanțare (dobânzi, comisioane etc.), aceasta ar costa cel puțin dublu.
„Medical City”, un mega-proiect imobiliar de 1,1 miliarde de euro
Concomitent, Dragnea a amintit și de un Spital Republican și un „Medical City”. Și acest proiect se află pe lista de parteneriate publice amintită în luna mai de vicepremierul Viorel Ștefan.
De asemenea, acesta se află și în Programul de guvernare și a fost amintit și de Viorica Dăncilă. Premierul afirma că oraşul medical universitar Complex „Carol Davila”, care va costa 1,1 miliarde de euro, se va construi în zona de nord a Capitalei, lângă Aeroportul Henri Coandă şi va cuprinde spitalul republican, facultatea de medicină, campus universitar şi medical, institute de cercetare medicală şi zonă comercială şi de agrement.
Spitalul medical ar urma să aibă heliport, 3.000 de paturi și 37 de săli de operație. În complex vor mai fi terenuri de sport, parc de agrement, creșă și grădiniță, un mall, dar și un hotel de 2.000 de locuri, parcări și cămine studențești.
Acesta ar urma să se realizeze în zona Mogoșoaia și ar avea 130.000 de metri pătrați.
Aeroport în sudul Bucureștiului, un proiect de 10 ani
Proiectul privind un aeroport realizat în sudul Bucureștiului datează și el de cel puțin zece ani. În acel moment, afaceristul Nelu Iordache dorea să realizeze un aeroport în zona Adunații Copăceni, din județul Giurgiu.
Dar Iordache a fost vizat, între timp, într-o serie de dosare penale, iar companiile lui Iordache au intrat în insolvență. Blue Air, care ar fi urmat să opereze de pe noul aeroport, a ajuns de la Iordache, la alți investitori.
Ideea a rămas, însă, și se găsește la rândul său în Strategia 2035 pentru București.
Necesare, dar costisitoare
Întrebat de către Libertatea ce părere are despre aceste proiecte, consultantul financiar Adrian Bența a spus că acestea sunt necesare, dar nu crede că vor fi realizate. Bența spune că prioritară ar trebui să fie Autostrada Sibiu – Pitești.
„Ar costa mult. Hai să le luăm pe rând. Bucureștiul port la Dunăre – foarte bună ideea, a fost și pe vremea lui Ceaușescu. Porturi la Glina și Mihăilești – important este cine are terenurile. La Mihăilești se află barajul pe Argeș.
Autostrada Sudului – în acest moment faci foarte mult de la București la Timișoara, dar nu este oportună acum. Trebuie realizată întâi Sibiu – Pitești și apoi Pitești – Craiova. Aceasta din urmă este rezolvabilă și ca drum-expres.
Autostrada Iași – Târgu Mureș este absolut prioritară. Spre exemplu, produsele realizate în Bacău sunt mai puțin competitive din cauza costurilor de transport.
Autostrada Ploiești – Brașov este 100% necesară, oricine se duce la Sinaia știe asta. Sunt trei puncte nevralgice: Breaza-Comarnic, Sinaia și Bușteni.
Dar există și un mare dar. Dacă ar fi după mine, ar trebui ca Pitești – Sibiu să fie făcută”, a afirmat Bența.
Acesta spune că autoritățile și-au asumat foarte multe cheltuieli pentru perioada următoare, care vor pune presiune mare pe buget. El dă ca exemplu noua lege a pensiilor, despre care Dragnea spune că va fi adoptată până în octombrie.
„Din punctul meu de vedere s-au angajat cheltuieli foarte mari în perioada următoare. Mă refer la pensii. În 2021, impactul ar urma să fie 125 de miliarde de lei, în 2022 se va ajunge la 140 de miliarde. Atunci o să ai un deficit mult mai mare. Vor avea presiuni pe bugetul general.
Eu m-am săturat de politica lui «vom face». Lucrările de infrastructură sunt priorități, însă, în momentul actual, nu cred că se vor realiza, având în vedere istoria ultimilor ani”, a conchis economistul.
Citește și:
EXCLUSIV/Am găsit-o pe tânăra care a înfruntat un jandarm la protestele din 10 august, iar poza cu ea a ajuns pe Euronews! „Sunt timidă, dar dacă văd o nedreptate, iau atitudine”
Căile Ferate ale Bucureştiului, în prag de desfiinţare. Drumul de fier urban, înlocuit cu bulevarde