Economistul Andrei Caramitru spune că birocrații sunt asistații social moderni: „Îi pui în birouri să frece hârtii, să producă reguli și dosare cu șină”

„Asistați social moderni”

„Birocrații sunt asistații social moderni”, a scris economistul Andrei Caramitru pe Facebook.

El susține că, în contextul în care agricultura și industria au avut nevoie de tot mai puțini oameni, sistemele guvernamentale și companiile au creat joburi birocratice pentru a da oamenilor un scop în viață.

„În vest, până la începutul anilor ’70, birocrația era mult mai mică – nivelul de regulamente reguli și dosare cu șină produse anual era de 4 ori mai mic. În anii ’50 și ’60 – s-au construit case, orașe, fabrici – a fost o dezvoltare extraordinară (faimoșii ani de boom de după Al Doilea Război Mondial).

Și după – nenorocire. De ce? Asistență socială. (…)

După război, 30% din populație lucra în agricultură, 50% în industrie și 20% în rest (servicii, bănci, asigurări, bugetari, artiști etc). Însă revoluția industrială a dus la automatizare. Deci în agricultură acum poți produce mai mult decât atunci cu doar 4% din populație. În industrie cu 15% din populație. Și atunci ce te faci cu tot restul de oameni?”, afirmă Andrei Caramitru.

Puțini oameni mai lucrează în agricultură și în industrie, iar restul sunt angajați în birouri.

În luna octombrie 2024, în România, numărul bugetarilor a depășit pragul de 1,3 milioane, arată datele de la Ministerul Finanțelor. Mai mult de 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală. Concret, la fiecare o mie de locuitori avem 68 de bugetari.

Recomandări

Consiliile Județene au cheltuit peste 2 milioane de euro pe servicii juridice în ultimii cinci ani. Mai mult de jumătate din sumă a ajuns la trei mari case de avocatură

„Îi pui în birouri să frece hârtii , să producă reguli și dosare cu șină pe care le freacă de la unul la altul, să stea în conference call-uri și întâlniri. Deci angajezi birocrați la stat care produc reguli și după firmele angajează armate de oameni care să completeze dosare și hârțogăraie și să administreze”, explică economistul.

Majoritatea angajaților au studii superioare

Tot de aici ar fi pornit și obiceiul ca majoritatea liceenilor să meargă la facultate.

La nivelul Uniunii Europene, datele arată că aproape o treime dintre persoanele cu vârste între 25 și 74 de ani au o diplomă de facultate.

„Pentru asta lumea merge la studii superioare. În anii ’50 doar vreo 10-15% din populația SUA avea facultate (dar au reușit cu ăștia să ducă omul pe lună, să inventeze mare parte din lucrurile pe care le folosim și acum). Azi însă 50% dintre oameni în vest merg la studii superioare ca să fie închiși într-un birou unde freacă hârtii”, adaugă Caramitru.

Recomandări

O româncă a fugit cu copiii din infernul incendiului din California: „Am plecat în Arizona. E miros de fum și aer poluat și la 4 ore de Los Angeles”

Cu toate acestea, doar 17,4% dintre români aveau studii superioare în 2022, potrivit Eurostat.

Sufocarea mediului privat

Andrei Caramitru consideră că birocrația a dus la sufocarea mediului privat, firmele mutându-și activitățile de producție în Asia pentru a scăpa de povara administrativă.  

„Repet. Singura explicație e că NU ai ce mai face cu oamenii. Din cauza automatizării poți produce din ce în ce mai mult cu din ce în ce mai puțini oameni. Deci ca să le dai un scop în viață au fost puși în birouri. Birocrație deci, moartea pasiunii, sufocarea mediului privat. Care – evident – și-a mutat fabricile în Asia, unde era birocrație mai puțină, și balastul a umplut și mai multe birouri”, subliniază Andrei Caramitru.

Economistul avertizează că avansul inteligenței artificiale (AI) va decima clasa birocratică.

„Acum vine AI, care va decima fix clasa birocratică. Și doar acum vine în mod real marea întrebare. Ce mai are de făcut omul într-o lume în care totul e robotizat și valoarea muncii unui om tinde rapid spre zero?”, concluzionează Andrei Caramitru.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro