Editorial de Alice Năstase Buciuta | Scurtături spre fericire

Dar eu tânjesc, la fel ca toţi semenii mei, să-mi pice de-a gata rezolvările pentru tot ce n-am timp de ajuns, chef suficient şi voinţă cât să mă ţină mai mult de două zile. Aşa se face că sunt prima care ciuleşte urechea sau bulbucă ochiul când vine vorba despre orice fel de leacuri miraculoase care să facă în câteva zile sau ore cât ar face un stil de viaţă în câţiva ani.

Pot să vă spun pe dinafară toate băuturile care ar putea să mă facă să slăbesc peste noapte sau peste zi, dar pot să vă spun că nesuferiţii ăia care mi le-au propus au uitat să-mi spună că baclavalele le anihilează complet efectul miraculos. Ştiu ce să-ţi lipeşti în talpă ca să te trezeşti sănătos şi fericit şi care sunt cele cinci puncte unde să te apeşi ca să declanşezi pofta de viaţă şi bunăstarea materială.

Ştiu şi care-i textul care să atragă asupra ta toate noroacele, un text pe care să-l aşezi într-un email pe care să-l dai mai departe către zece cunoştinţe, pe care să le ameninţi că, dacă nu dau şi ele textul mai departe la zece cunoştinţe, le vor pândi toate nenorocirile pământului. Şi ştiu şi rugăciunea împotriva monturilor şi a bătăturilor.

Am aflat care sunt plantele pe care să le consumi ca să nu mai fii niciodată obosit şi mişcările simple de masaj pe care să le faci ca să elimini definitiv grăsimea de pe şolduri. Nu-mi sunt străine nici alimentele care mă vor face să nu mai am niciodată dureri articulare, ceaiul care-mi va lua migrenele cu mâna şi felurile de mâncare ce-i vor face pe invitaţii mei să se îndrăgostească de mine.

Recomandări

Realitatea Plus rupe audiențele cu tandemul Georgescu – Alexandrescu: a depășit Antena 3 CNN în decembrie și a spart un monopol vechi

Ştiu ce să beau pe stomacul gol ca să nu fac cancer şi ce să fumez pe stomacul plin ca să nu fac indigestie. Sunt grăbită – spun întruna. N-am timp – mă văicăresc răzbit. Vreau totul repede – zic zi de zi. Aşa că nu fac sport şi nu ţin diete lungi, nu duc şirul de exerciţii, de meditaţii, de incantaţii până la sfârşit, vreau să vină repede primăvara, bogăţia, măreţia.

Concentrându- mă, însă, să găsesc păcăleala perfectă şi scurtătura cea mai eficientă spre fericire, las viaţa să treacă pe lângă mine în timp ce scotocesc după soluţii rapide, hrănindu- mi foamea de iluzii, pofta de păcăleli, lenea de-a trece la trăit pe îndelete. Mai ştiţi pe cineva care face la fel?

Urmărește-ne pe Google News