Dacă show-ul muzical grandios de pe Pro m-a lăsat cu buza umflată şi cu nervii creponaţi, eram sigură că după spectacolul de pe Antenă o să rămân cu părul măciucă şi cu speranţele făcute ferfeniţă. Dar n-a fost aşa. Dimpotrivă.
La sfârşit m-am pomenit cu ochii în lacrimi, molipsită de emoţia fără margini a câştigătorului Florin Răduţă, căruia nu-i venea să creadă ce i s-a întâmplat şi care nu s-a putut opri din plâns nici măcar cât a cântat piesa de final.
Cu doar o săptămână în urmă, la Vocea României, m-am revoltat că o doamnă muziciană care îşi câştigă existenţa dând lecţii de canto şi încasând drepturi de autor din piese cu milioane de vizualizări sau difuzări candidează la postul de cea mai grozavă descoperire vocală a ţării, falsează, culmea!, în mai toate piesele, juraţii se prefac că n-aud – deşi, cu alţi concurenţi, sunt de-a dreptul nemiloşi – şi, într-un final, câştigă, pentru că în promovarea ei se implică toţi prietenii influenţi pe care i-a cunoscut de-a latul şi de-a curmezişul carierei sale artistice, aducând nu doar argumente sentimentale, ci şi caritabile, fiindcă doamna are, din păcate, necazuri în familie.
La “X Factor”, însă, a câştigat un băiat sărac, care n-a luat nici măcar o oră de canto în viaţa lui înainte să se înscrie în concurs. Pe deasupra, Florin Răduţă a cântat minunat, nepermis de corect în contextul concursurilor vocale cu care ne-am obişnuit, şi, la final, când nici n-a încercat să îşi oprească plânsul, ne-a făcut pe toţi să nu ne mai fie ruşine de lacrimile noastre de fericire.
Dacă ne înfrânăm lacrimile atunci când suntem copleşiţi de miracole, cum vom mai şti să ni le ştergem cu milă atunci când plângem doar de tristeţe? Dar recunosc că am şi râs puţin, aşa, de drag, uitându-mă la show, când am văzut mesajele transmise de prietenii şi de rudele concurentei venite de peste Prut, Xenia Chitoroagă.
“Credem în învingerea ta”, i-au zis, în dulcele grai moldovinesc, amicii fetei într-un mesaj video. Şi-au avut gura aurită, că învinsă a fost biata şi talentata fată. Iar bunica tandră şi ocrotitoare a invitat-o acasă pe Xenia, îmbiind-o cu bucate alese: “Te-aştept foarte mult şi sper să-mi spui ce gustoşenie să-ţi pregătesc”.
Noroc că s-au terminat show-urile muzicale, ca să ne apucăm şi noi de gătit gustoşenii, că vine Revelionul şi ne găseşte, cum zic românii şi dincolo şi dincoace de Prut, cu dinaintea goală.