”Raise Act”– copilul mai mic al ”Patriot Act”

Președintele Trump nu s-a apucat să vitupereze degeaba împotriva ”Diversity Immigrant Visa” – ”Loteria Vizelor”, în adaptare românească -. Pe masa a doi congresmeni republicani stă pregătită deja o lege care să înlocuiască ”Loteria Vizelor” cu un sistem ”bazat pe merit”. Acesta se numește ”Raise Act”. El ar legifera o triere fără precedent a aplicanților de viză pentru SUA, care poate culmina cu decizia, mai mult decât arbitrară,  prin care s-a putea cere doar acele calificări profesionale „de care ţara are nevoie“. Senatorii republicani cu pricina se folosesc de pretextul tragediei provocate de atentatul terorist din Manhattan, pentru a-i vârî sub nas președintelui Trump o enormitate legislativă. Adică, pe viitor ar putea fi selectați, pentru viză de America, exclusiv, doar acei aplicanți care au studii superioare și vorbesc deja limba engleză. Din 1995, de când programul ”Vizelor Diversității” a fost lansat, la inițiativa politicienilor democrați, peste 50 000 de persoane au beneficiat de șansa unică, din câteva milioane de aplicații, de a deveni cetățeni americani. Mii de români au plecat de atunci, anual, în Statele Unite. Acum sunt onești cetățeni americani, cu acte în regulă. Măsura, pregătită de republicani, poate afecta inclusiv comunitatea românească din America, și poate limita drastic dreptul românilor de a aplica pentru o viză americană legală.  

Condamnarea la moarte, prin scaunul electric, e abolită în statul New York

Pentru moment, domnul Trump va trebui să mai aștepte executarea teroristului uzbek, după ce procesul va fi eventual strămutat în unul din cele 31 de state americane, care aplică în continuare pedeapsa capitală. În statul New York, pe teritoriul căruia s-a petrecut atacul terorist, pedeapsa cu moartea a fost abolită de mult timp. Mai ponderat, primarul New York-ului, Bill de Blasio, recomandă ”verificarea indivizilor”, și nu damnarea unor etnii, religii sau țări. Temerile americanilor sunt din ce în ce mai mari, de fiecare dată când proaspătul lor președinte își stabilește azimutul pe justiția americană și pe legile complexului sistem judiciar de peste Ocean. Deloc obișnuit cu diplomația politică, dar cu intenția vădită de a apăra America și pe americani, Trump face declarații care pun însă în dificultate chiar autoritățile judiciare care trebuie să îi apere legal pe cetățeni. Antepronunțarea președintelui, făcută publică pe Twitter, prin care cere pedeapsa cu moartea pentru teroristul Saipov, este deja considerată o ingerință total neuzuală, din partea unui președinte american. Democrații îl acuză de influențarea justiției. Organizații non-guvernamentale și formațiuni politice ostile lui Trump îl pun pe acesta la colț, în numele altei religii  – drepturile omului -.  Cei mai mulți amintesc de teroarea judiciară care a urmat atentatelor teroriste de la 11 septembrie 2001, prin inițierea ”Patriot Act”, de către fostul președinte George Bush Jr. Actul era menit să scurtcircuiteze procedurile judiciare, pentru stăvilirea isteriei care a urmat după prăbușirea Turnurilor Gemene. O ”justiție specială și rapidă” a fost pusă în practică, care a dus la o afluire fără precedent în istorie, a sute de persoane bănuite de activități teroriste, către Guantanamo Bay, în pușcăria unde deținuții erau închiși fără proces, și siliți prin metode de tortură oribile să își mărturisească implicarea în asasinate în masă.

În lupta sa pentru schimbarea legilor privind asigurarea securității interne, care sunt, după propriile spuse, ”de râsul lumii”, Donald Trump ar putea clătina citadela cea mai de preț a Americii: recursul la o lege dreaptă, obiectivă, indiferent de naționalitate, sex sau religie.

Procesul de condamnare pentru activități teroriste pe teritoriul american, cum este atacul din Manhattan, va fi mega-mediatizat. Împrejurarea va spune cu siguranță mai multe despre America și despre sistemul său judiciar, decât despre teroristul care urmează să plătească pentru atrocitatea comisă.

Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).

Citește și:

 
 

Urmărește-ne pe Google News