Editorial de Claudiu Săftoiu. Bani, averi colosale și influență – paradisurile fiscale care batjocoresc planeta

Proporțiile colosale ale fenomenului ultra-elitist al buncărelor offshore

Stocate în arhivele casei de avocatură Appleby, într-un interval de 66 de ani (1950 – 2016), un număr de 13,4 milioane de documente bancare dezvăluie dimensiunile unei afaceri planetare pentru oamenii bogați și influenți, răspândiți în special în Statele Unite ale Americii, în țări occidentale, cu tradiție în economia de piață liberă, și în Federația Rusă. Toți au fost sau sunt clienți Appleby. Cu sediul central în capitala Insulelor Bermude, Hamilton, casa de avocatură este veche de 119 ani și are birouri în toată lumea. Principala ocupație: plasează sute de miliarde de dolari în paradisuri fiscale, în mijlocul oceanelor lumii, pe insule-stat. Aici își varsă profiturile companii de top, dar și inși putrezi de bogați, sau politicieni de mare prestigiu. Companii globale, precum Apple, Uber, Nike sau Glencore, dar și Regina Elisabeta a II-a a Angliei, premierul canadian Justin Trudeau, ori oameni din noua administrație Donald Trump își ascund averile imense de legile pentru care tot ei fac lobby, apoi le votează și mai apoi trimit controlul fiscal, pentru a fi strict respectate. Documentele Appleby arată cum evită taxele companiile multinaţionale. Interesele de expansiune și influență ale Federației Ruse trec direct prin facilitățile oferite de offshore-urile americane. Yuri Milner, magnatul IT rus, a plasat sute de mii de dolari în Facebook, dar a finanțat și entități controlate de ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner. Apropiați ai administrației de la Kremlin sunt activi prin plasamente în platformele Twitter. Invazia intereselor politice în vaste domenii de pe internet, din comerțul internațional și industrii multinaționale, este totală. Miliardarii lumii, cot la cot cu politicieni vizați de investigația ”Paradise Papers”, se dovedesc perfizi cetățeni ai națiunilor din care provin: acumulează averi și influență, dar se sustrag legilor din țările care i-au făcut bogați, sau buni de votat. Pentru o mai bună raportare la fenomen, trebuie știut că aceste entități juridice offshore pot fi legal înființate de companii care doresc să își faciliteze peste graniță tranzacții de substanță, precum fuziunile sau achiziţiile. Dar când documentele duc la nume precum Regina Angliei a Marii Britanii, premierul canadian Justin Trudeau, ori Regina Noor a Iordaniei, parcă ți se strepezesc dinți. De uimire, de indignare. Fondul de investiții al Reginei Elisabeta a II-a ar fi investit în compania BrightHouse, din Insulele Cayman, zeci de milioane de dolari. BrightHouse vindea celor mai săraci dintre britanici produse în rate, care ajungeau la 99,6 la sută. Prin Ducatul de Lancaster, Regina are investiţii rulate de aceste fonduri care au utilizat bani din lanţul Threshers, și de la retailerul BrightHouse, aspru criticat pentru ”exploatarea a mii de familii sărace şi de oameni vulnerabili”. Să afli că la capătul firului de interese s-ar afla însăși Regina Angliei, prin fondul de investiții care îi administrează venitul la care contribuie fiecare cetățean englez, aceasta este chiar o știre tristă și greu de suportat.

Recomandări

Cauzele unui fapt statistic înfiorător: 41% dintre tinerii români ar accepta dictatura. Sociolog: „Totul este deja luat de generațiile precedente”

Imense valori de bani și bunuri circulă sub radarele fiscale ale națiunilor, spre beneficiul politicienilor și al marelui business internațional

Traseele sutelor de miliarde de dolari leagă destinele unor personaje care, în mod normal, nu ar trebui să aibă de-a face unii cu alții.

Președintele Donald Trump s-a înconjurat de personalități super-bogate, care își ascund mega-profiturile în paradisuri fiscale. Consilierul economic Gary Cohn, de la Casa Albă, susținător al reformei taxelor, a fost patru ani coordonator a 22 de offshore-uri din Bermude, pentru Goldman Sachs. Rex Tillerson, secretarul de stat, a fost director în uriașa corporație americană de petrol și gaze ExxonMobil, cu speculații de sute de miliarde de dolari. Grupul de campanie american ”Cetăţeni pentru Justiţia Taxelor”, explica recent o situație de ”evazionism legal” clasic, care slăbea economia americană: ExxonMobil a deţinut cel puţin 35 de offshore-uri în Insulele Bahamas, Insulele Bermude şi Insulele Cayman. Aceste companii rețineau circa 51 de miliarde de dolari, care ar fi trebuit să intre în economia americană, dar care nu intrau, datorită lui Rex Tillerson, atunci președintele ExxonMobile. Acum, acesta este mâna dreaptă a președintelui Statelor Unite ale Americii. Exemplele sunt nenumărate.

Recomandări

„Trebuie să desființăm regimul Putin și dictatura sa”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (V)

Oamenii bogați trăiesc în paradisuri fiscale, și îi trag și pe politicienii cu influență după ei. Și de la un punct, unii lucrează pentru ceilalți, și viceversa. Soluțiile financiare legale, dar imorale, de tip offshore, la care recurg politicieni și persoane publice, le condamnă definitiv pe acestea la statutul de anti-modele sociale. Empatia, generozitatea, altruismul, calități esențiale ale șefilor de națiuni și ale conducătorilor pe care îi urmează grupurile și comunitățile umane, fac parte din galeria darurilor divine ale adevăraților lideri. O lume nouă se deschide în fața ochilor: lumea răpitorilor financiari aflați pe cele mai înalte fotolii politice, care batjocoresc cu cinism o întreagă planetă.

”Împăratul e gol”. Și, desigur, foarte bogat.

Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).

Recomandări

Deputatul AUR care a primit fraudulos locuință de la MApN și a vândut-o de 13 ori mai scump. Condamnat, generalul Mircia Chelaru a încercat să anuleze sentința

Citește și:

• Editorial de Claudiu Săftoiu. Atentat terorist în America: de la Loteria Vizelor, la ”Loteria Viselor”?
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Pierdut senator PSD, între rezistența anticomunistă din munți și ”banditismul” românesc interbelic
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Scoate CSM castanele fierbinți în locul lui Tudorel Toader? Capul lui Kovesi atârnă și de ”avizul consultativ” suprem
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Secretele asasinării lui JFK, nedescifrate nici de Donald Trump
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Pentru guvernarea PSD-ALDE, lungul sezon al judecății sindicale a început
• Editorial de Claudiu Săftoiu. TAROM – destinația unui eșec administrat politic
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Să ne revenim: Liviu Dragnea, primul președinte ”ne-premier” al PSD, conduce totuși guvernul României
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Sub privirile aliaților NATO, România își umflă pieptul în fața Rusiei
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Dragnea, politica și ciomăgarii
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Precedentul catalan în România: cine va opri referendumul autonomist al radicalilor maghiari din Transilvania?
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Înarmarea în ritm alert a României – episodul mult așteptat, necesar și obligatoriu
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Pescuit extrem la răpitor: scapă lacul Belina din fălcile abuzatorilor în serviciu?

Urmărește-ne pe Google News