Fără cătușe, în faza prezumției de nevinovăție – Da!

Ultima găselniță a PSD, pentru a justifica reducerea atribuțiilor procurorilor, este acordarea Codului de procedură Penală și a Codului Penal cu Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului, din 09.03.2016. Aceasta face referire la consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces, în cadrul procedurilor penale. Practic, politicienii de la putere vor ca nici un politician să nu mai apară cu cătușe la televizor, interzicându-se și orice comunicare publică referitoare la dosarele penale și de judecată. PSD-ALDE propun ca „in cursul procesului penal, sa fie interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârșirea unor infracțiuni, purtând cătușe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalități de natură a induce în percepția publică că acestea ar fi vinovate de săvârșirea unor infracțiuni„. De asemenea, audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore„.

Aceste prevederi sunt de natură să apere demnitatea și dreptul la tratament egal în fața legii a inculpatului sau suspectului, și este normal să fie introduse în noile legi ale Justiției. Însă ”Cătușiada” ultimilor ani – prin care apăreau la televizor, cu cătușe, de-a valma, infractori periculoși, dar și persoane fără nici cel mai mic potențial de periculozitate, înainte de a compărea într-o sală de judecată – a dus la adevărate drame individuale, cu consecințe devastatoare privind reputația și prestanța socială a celor vizați de anchetele procurorilor români. Și interogatoriile luate sub presiune și extenuare fizică reprezentau un element de abuz procedural, și este normal ca legea să fie corectată, în acest sens.

Prezența inculpatului în faza urmăririi penale – Nu!

Problemele apar însă la dreptul inculpatului în faza urmăririi penale, în cadrul procedurilor administrative. Argumentele aduse de DNA, în susținerea păstrării unor proceduri, ca până acum, sunt de natură să indice o rea-intenție vădită a legiuitorului, care poate compromite capacitatea organului de cercetare de a aduce probe valide, veridice. În legile actuale, există însă suficiente rezerve, care să protejeze identitatea martorului, în așa fel încât acesta să facă mărturii corecte, menite să apropie judecătorul de un verdict obiectiv, legal.  

Comisia specială Iordache a mai adoptat un amendament la activitatea CSM, prin care doar Inspecţia Judiciară poate exercita acţiunea disciplinară împotriva unui judecător, procuror sau magistrat-asistent. Sunt eliminați din procedură ministrul Justiţiei şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

Lupta actualei puteri pentru reducerea atribuțiilor și puterilor procurorilor, are, pe lângă părțile ei inevitabil bune și necesare, și consecințe absolut nedorite: pe măsură ce organelor penale li se taie aripile și instrumentele, se pun bazele favorizării unei caracatițe de corupție la nivel înalt. De acest lucru vor profita, întotdeauna, politicienii aflați la putere.

Surpriza Procurorului General al României se lasă încă așteptată

PSD-ALDE și UDMR vor să adopte modificările la legile Justiţiei, până de Crăciun.  După ce Curtea Constituțională a respins sesizarea PNL și USR, cu privire la constituționalitatea constituirii Comisiei speciale Iordache, nu au mai rămas alte metode de oprire de la legiferare a modificări la noile legi. Nu rămâne decât să așteptăm surpriza promisă și evident neanunțată de Procurorul General al României, Augustin Lazăr, care are soluția pentru stoparea asaltului tripletei PSD-ALDE-UDMR asupra magistraților, în special a procurorilor.  


Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).


Citește și: 

 
 

Urmărește-ne pe Google News