ComenteazăPCR a renăscut aseară în Kisellef
A doua descăpățânare a propriului guvern, la doar 6 luni de la numirea noului guvern, poate este prea mult pentru PSD. Dar nu destul. PSD – partid hăpăitor de funcții, grețos de mieros la alegeri și scârbos de arogant pe toată durata mandatului parlamentar, este noul Partid Comunist Român (PCR) al anilor 2016 – 2018.
Dacă ar putea fi difuzată integral, Ședința CEx a PSD de luni, 15 ianuarie, ar putea dezvălui structura organizatorică și mentală a conducerii PSD, copiată fidel după ”județeana de partid” de pe vremuri, în care erau înfierați ”deviaționiștii”. Înainte de 1989, ”deviaționiștii” erau acele persoane care, când partidul lor o lua la stânga sau la dreapta, ei continuau să meargă înainte. Greșeală fatală.
Ca și Sorin Grindeanu, Mihai Tudose nu trebuie căinat. Câine credincios, a rupt brusc lanțul. I s-a dat nas, și a crezut că trebuie să facă ceva cu el. Tudose a greșit azimutul.
Eventuale alegeri anticipate – o capcană pesedistă pentru președintele Johannis și dreapta românească?
Tehnic, după demisia premierului celui mai mare partid din România, aflat în coaliție cu ALDE-partidul-papion, și secondat de UDMR – cel răzbunător și rece, Constituția dă aparent mână liberă președintelui, pentru nominalizarea unui nou premier. În condițiile unei majorități solide, cu aliați-mercenari, președintele nu este obligat expres să respecte regula majorității, și poate forța anticipatele, după două nominalizări de premier, dinadins făcute să pice la vot. Dar organizarea unor posibile alegeri anticipate în România va acționa ca o pânză de turnesol peste electoratul național, puternic antagonizat, dar vulnerabil și credul, în același timp. Atunci se va vedea cât de mult au contat fărâmițarea opoziției politice, cu o credibilitate electorală grav avariată, dar și lungile absențe ale președintelui țării de la bătăliile de etapă, cruciale, pentru independența justiției și lupta împotriva corupției.
Cine joacă mai cu talent cartea naționalistă, câștigă și țara, și noul guvern
România nu e singură pe lume. Nu degeaba a fost lansat anul acesta planul autonomist maghiar, când au loc alegerile prezidențiale din Rusia, cu un Putin reîncărcat. Instabilitatea politică internă, revendicările UDMR, spectrul unei noi crize economice sunt marile pericole care apăsă România. Astrele s-au așezat cum nu se poate mai prost pentru țară, la început de an.
Demisia celui de-al doilea premier PSD, loialitatea partidului față de Liviu Dragnea, prin aplicarea principiilor de fier ale fostului PCR demonstrează cât de ușor se poate întoarce România la autocrație. Cultul personalității, iubirea de „tătutc„ sunt încă vii în politica noastră.
Dar Liviu Dragnea, tătucul PSD, autodefinit drept ”mână-proastă” la desemnat premieri, deschide drumul către violența politică. În contextul începutului de an, cu un UDMR revendicativ, virajul spre naționalism va duce spre o politică violentă. Formarea unui nou guvern este o urgență. Stabilitatea politică este o obligație constituțională a președintelui țării. Dar cu costuri?
Citește și:
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Tudose s-a spânzurat de limbă în steagul secuiesc
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Lepădarea de Dragnea a lui Mihai Tudose
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Ministrul-dezastru de la Interne: Carmen Dan
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Dangăt de clopot peste Ardeal – drum deschis spre referendumul autonomist maghiar
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Liviu Dragnea, de neclintit în PSD, la început de an
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Nu trageți în Donald Trump!
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Politicienii români – minim istoric de încredere, în 2018
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Ambasada din Ierusalim a lui Dragnea și Tăriceanu
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Minciunile lui Decembrie 1989 trebuie spulberate. Cu orice preț
- Editorial de Claudiu Săftoiu. ”Cătușiada” DNA – sub asediul puterii politice, cu pretextul unei directive UE