Guvernul populist de la București împinge cu forță economia în zid

Lipsa investițiilor masive din fonduri europene, creșterea nesustenabilă a salariilor și a pensiilor, o rată de ocupare a forței de muncă mai mică decât în socialism, lipsa totală a continuării proiectelor în infrastructura mare (autostrăzi, rețeaua feroviară), devalorizarea leului, creșterea deficitului cu peste 3%, din PIB, sunt punctele vulnerabile ale unei economii supraîncălzite deja, care o va lua razna curând. Populismul fără limite al măsurilor promovate de alianța de stânga de guvernare din România pune în pericol constant fragila economie a țării.

Cele mai suculente promisiuni electorale ale guvernanților sunt tot atâtea mostre de aventurism economic, promovate cu unicul scop de a cumpăra electorat. Reducerile de taxe – vă amintiți de episodul celor 102 taxe tăiate de la buget, fără o acoperire sustenabilă, sau de reducerea TVA la alimente și mai apoi reducerea TVA generalizat, cu efectul invers decât cel scontat, anume creșterea prețurilor la retaileri, la un nivel mai mare decât înainte de reducere? Sau de minciuna oficială a creșterii salariilor cu 50 la sută, când în realitate creșterea este de 25 la sută? Sunt câteva din episoadele jalnice ale guvernării ultimilor doi ani. Lipsa de precauție în asumarea unor măsuri neverificate, fără simulări și previzionări riguros analizate, ne întoarce în perioada de hazard consumist a guvernării Tăriceanu, când economia a tot ”bubuit”, până s-a dezumflat cu totul. Urmarea? Aproape 20 de miliarde de euro împrumutați de România în 2009, de la FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială și BERD, sumă din care s-a cheltuit cu justificare mult mai puțin, de restul de bani nemaiștiindu-se nimic. Plătim acum o îndatorare cruntă a țării, care va trebui să ramburseze tot bănetul, ani la rând de aici înainte.

Ochii larg deschiși la guvernanți și mâinile la buzunare

Pentru amatorii de statistici, în anii 70, în plină eră comunistă, România ocupa locul 23 în rândul economiilor lumii. În anii 80, țara ocupa locul 20. În 2012, România coborâse pe locul 47, iar astăzi suntem pe locul 44, ca economie emergentă în spațiul est-european. Dacă mai socotim că ultimii 50 de ani în lume au fost străbătuți de șase crize majore și că ritmicitatea acestora, o dată la 9-10 ani, ne arată că următoarea va veni foarte curând, atunci trebuie să ne uităm cu atenție în ochii celor care ne guvernează, dar mai ales la mâinile lor. Pe când o ședință de guvern sau mai multe, care să stabilească măsurile de prevenire necesare și planul de pregătire pentru intrarea într-o nouă criză economică a României, înainte ca aceasta să vină peste noi, cu labele ei mari?

Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicenilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).

Citește și: 

Urmărește-ne pe Google News