Împreună cu președintele român, la București, Emmanuel Macron și-a pus astăzi parafa pe mai multe programe bilaterale. Sunt dosare economice, energetice, din domeniul cercetării sau al culturii, care confirmă atașamentul profund dintre cele două națiuni de gintă latină. Mai mult, Macron va sprijini intrarea României în spațiul Schengen, după cum va sprijini Bucureștiul în achiziția de elicoptere și rachete de luptă franțuzești. Dar cea mai spinoasă chestiune pe care tânărul președinte francez a prezentat-o la Cotroceni – într-o discuție tete-a tete dintre domnia sa și liderul român – este hotărârea de a determina România să fie de acord cu modificarea Directivei muncitorilor detașați în UE, valabilă din 1996. În opinia domnului Macron, aceasta creează grave distorsiuni pe piața muncii din Franța și oferă condiții avantajoase muncitorilor din est, pe piața muncii din Occident.
Modificarea unei directive blânde pentru românii plecați la muncă în Occident – miza liderului francez la București
Atât de avantajoase au fost condițiile acestei directive, încât de peste douăzeci de ani, puțin câte puțin, muncitorii occidentalii, mai ales cei din domeniul construcțiilor și al transporturilor intracomunitare, au fost practic dați afară de la job-urile din țările lor de către ”instalatorul polonez”, numele generic pentru esticii care au încă dreptul să fie angajați pe salariul minim pe economie, în țările vestice, cu plata impozitelor la nivelul țării de origine, pentru o perioadă de detașare de trei ani, cu posibilitate de prelungire, și cu deduceri fiscale deosebit de avantajoase pentru angajatorul european. Dezechilibrele create în timp de această directivă au dus la o presiune socială extremă, pe piața muncii din țările dezvoltate ale Uniunii Europene. Unul dintre argumentele Brexit-ului, acum doi ani, a fost tocmai menținerea directivei muncitorilor detașați, care a umplut Marea Britanie de români, polonezi, bulgari, în dauna muncitorului britanic, discriminat sever la el acasă.
Soarta muncitorilor români din UE – pe masa discuțiilor de la Cotroceni dintre Emmanuel Macron și Klaus Iohannis
Nu e deloc de glumă cu modificarea acestei directive. Reducerea timpul de detașare, plata impozitelor în țara unde lucrează și reducerea timpului de detașare de la 12 luni sunt modificări majore, care vor diminua masiv șansele celor peste 3 milioane de români care lucrează acum în Italia, Franța, Spania, Marea Britanie. Președintele Klaus Iohannis știe la ce să se așteapte, de la vizita noului lider european. De altfel, a și anunțat constituirea unor echipe de negociere la nivel tehnic, pe marginea Directivei UE a muncitorilor detașați. A câștigat astfel un timp prețios, care s-a scurtat însă drastic, o dată cu acceptarea invitației unei vizite de stat la București, de către Emmanuel Macron. Turneul în Austria, România și Bulgaria al liderului de la Elysee reprezintă un test dur al copilului teribil din Hexagon, dar și un examen de abilitate și leadership al președintelui Klaus Iohannis. Deocamdată, Macron joacă tare. Ieri, la Viena, a câștigat sprijinul Cehiei și Slovaciei. Azi, la București, diplomația și abilitatea de a gestiona delicate dosare europene vor fi armele de atac și de apărare ale celor doi șefi de stat.
Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicenilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).
Citește și:
- Editorial de Claudiu Săftoiu. România în fața unui posibil exod de imigranți: garduri la granițe sau sprijin instituțional onest?
- Editorial de Claudiu Săftoiu: Cu teroarea prin Europa. Ce se mai poate face?
- Editorial de Claudiu Săftoiu: Barcelona, în genunchi – securitatea internă a Europei, luată pe botul mașinilor de asalt asupra civililor
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Zelea Codreanu, într-o vizită ucigașă prin Charlottesville VA, SUA
- Claudiu Săftoiu: Atac în insula Guam – bârfa nucleară a verii? O psihoză militaristă de vară bântuie capetele mari ale planetei