Editorial de Claudiu Săftoiu. Plânsul amar al românilor cu țara în suflet și cu viața prin vecini

Președintele României a anunțat că și-a anulat vizita oficială din octombrie în Ucraina, după ce Rada Supremă a Parlamentului de la Kiev a adoptat noua lege a educației naționale, care ia dreptul minorității românești de a mai studia în limba maternă. O altă vizită a unui înalt oficial al parlamentului ucrainean la București a fost ștearsă de pe agendă, din același motiv. Klaus Iohannis l-a oprit pe holuri, la ONU, pe omologul său ucrainean, Petro Poroșenko, și i-a reproșat decizia politicienilor de la Kiev. Domnul Poroșenko – președintele mare naționalist al Ucrainei, de fapt un om de afaceri prosper, cu averea făcută în propria țară, și  transferată în offshore-uri tolănite prin paradisuri fiscale – s-a îndepărtat ”îngândurat„ de lângă președintele român. ”Regele ciocolatei” a uitat că România a fost prima țară din UE care a semnat Acordul de Asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană. De 27 de ani, România cea mereu europeană a împins neîncetat spre Europa țara vecină și a sprijinit cât a putut Ucraina în lupta de neatârnare față de Federația Rusă. Acest sprijin a fost acordat, tocmai pentru că pe teritoriul Ucrainei sunt peste 400 000 de români, în regiunea Cernăuți și în zona Odessa, a căror identitate trebuie protejată și încurajată de autoritățile statului. Dar se pare că acest sprijin românesc european nu a contat defel. Sau nu a fost înțeles la fel?

Recomandări

Misterul avionului prăbușit la Vișina, Dâmbovița, pe 28 decembrie 1989. La bordul cursei speciale se aflau un jurnalist englez și 14 casete video filmate în timpul Revoluției

”Regele ciocolatei” le dă drepturi numai ucrainenilor și rușilor, deși românii sunt a treia minoritate din Ucraina

Situația dramatică a ajuns la apogeu în aceste zile, după ce Kievul a închis practic dosarul dreptului la predare în limba maternă a românilor bucovineni din Ucraina,  prin noua lege a educației. Toate unitățile de învățământ mixt au fost comasate, rămânând doar școli cu predare în ucraineană și rusă. Aceasta e fotografia de final, fiindcă românii din Ucraina își pierd puțin câte puțin românitatea, limba și tradițiile, de generații și generații întregi. Și cei 300 000 de români din Timoc (Serbia de răsărit), și cei 30 000 de conaționali din Voivodina (Serbia), își plâng soarta de asimilați cu forța de statele-gazdă, în ciuda unor relații bilaterale în care România mai mult a dat, decât a luat. În Ucraina, sunt 400 000 de mii de suflete, moldoveni și români, cărora noua reformă a educației din Ucraina le-a luat dreptul de a mai învăța în limba română. Din cele 114 școli, doar 62 de unități de învățământ cu predare în limba română mai funcționau în luna august 2017, se plângea, la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureșului, directorul Centrului „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, academicianul Vasile Tărâțeanu. O lună mai târziu, în septembrie, până și cele 19 școli cu profil mixt, ucrainean-român, sau rus-român, și-au desființat profilul de predare în limba română.

Recomandări

Despre mitul „conflictului milenar” dintre români și maghiari, cu istoricul Sorin Mitu: „Comparați ce au făcut unii cu ceilalți englezii și irlandezii sau evreii și arabii”

Cum se ocupă România de românii bucovineni, după al 12-lea ceas?

Diplomația cu mănuși fine de la București pare că nu răzbește printre tâmple de cazaci sprijiniți de țeava fierbinte a puștii. Parlamentul de la București a adoptat o Declarație comună, prin care cere expres revenirea la o Lege a educației în Ucraina, care să dea șanse românilor să continue predarea în limba maternă. S-a constituit o delegație parlamentară, care să meargă la fața locului, să evalueze din nou situația. Decizia președintelui Iohannis de a bloca relația cu Poroșenko este, de asemenea, o mișcare utilă. Dacă va rămâne singulară, problemele se vor adânci și mai mult.

Respectarea drepturilor minorităților naționale – pașaportul unei națiuni pentru Europa democratică, tolerantă și multiculturală

Poziția României a fost și este verticală, demnă în relațiile cu vecinii săi, dar mai ales cu Ucraina. Pârghiile diplomatice și nu numai ale țării noastre au funcționat mereu pentru păstrarea Ucrainei în zona de acțiune a Uniunii Europene. Drepturile minorităților naționale, în Europa, reprezintă piatra de temelie a democrației și un pas spre societatea modernă prosperă, deschisă, tolerantă și multiculturală a secolului XXI. Ucraina a abdicat flagrant de la principiile Cartei europene a limbilor regionale și minoritare, a Conventiei-cadru privind protecția minorităților naționale, în plin efort de accedere la UE. Țara se pare că este împiedicată de însuși președintele ei să mențină parcursul pro-european și permite derapaje de genul noii (contra) reforme a educației. Însă un regim personal prezidențial este prea puțin pentru aspirațiile europeniste ale Ucrainei. Contracțiile naționaliste, cu tendințe autocrate, așa cum se manifestă în Ucraina, dar și în Republica Moldova, fac din ce în ce mai dificilă abilitatea României de a livra stabilitate și securitate,  într-un context al conflictelor înghețate (Transnistria) și al celor deschise (actualul război din estul Ucrainei), generate și întreținute de Federația Rusă. Se anunță vremuri în care diplomația cu mănuși albe pierde teren.

Recomandări

Nati Meir, condamnat la 11 ani de închisoare, adus în România. Autoritățile din Grecia au admis predarea sa

Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).

CITIȚI ȘI:

• Editorial de Claudiu Săftoiu. Leapșa pe responsabilități, în caz de calamități
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Să plângem cu Goțiu și Palada. Despre politicieni nesimțiți față de propria nesimțire
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Ședințele CSAT – locul de unde planurile militare și de securitate ale României sunt angajate în curse contra-cronometru
• Editorial de Claudiu Săftoiu. România jalonează viitorul european: preia președinția UE la 1 ianuarie 2019 și organizează primul Summit UE post-Brexit, la Sibiu
• Editorial de Claudiu Săftoiu. ”ZAPAD 2017” – un exercițiu militar rusesc la cheie. Joaca de-a invazia asupra Europei
• Editorial de Claudiu Săftoiu. La 16 ani după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 din SUA: vigilență extremă între statele lumii, încordare apăsătoare între oameni, comunități și religii
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Încet cu naționalismul pe gheața relațiilor româno-ungare
• Editorial de Claudiu Săftoiu. În bugetul Apărării nu e pace. Cum se împacă setea de înarmare a României, cu foamea de bani a militarilor, generată de Legea salarizării unitare?
• Editorial de Claudiu Săftoiu: Alerta începutului de an școlar: editarea și tipărirea manualelor școlare – o miză a  colectării de bani pentru partid, din educație?
• Editorial de Claudiu Săftoiu: Un răspuns regional, nenuclear, imediat și neechivoc, la provocarea nucleară nord-coreeană. De ce este acesta singurul acceptabil?
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Zoe Petre – înaltul consilier politic al națiunii române
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Când medicina e făcută de satrapi carismatici: cazul doctorului Burnei – schilodirea de imagine sau schilodirea de copii?
• Editorial de Claudiu Săftoiu. O nouă criză globală vine, cu labele ei mari, peste România. Guvernul de la București tropăie vesel printre bombele pe care singur le plantează în economie

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro