Credincios român, de-a pururi
M-am născut în comunism, am învățat și în comunism, și în primii ani de libertate. Pozițiile efemere ocupate în demnitățile de stat, dar mai ales viața mea de zi cu zi în România mi-au confirmat că singura identitate neclintită pe care mi-o voi asuma întreaga viață este aceea de credincios român.
Am fost, sunt, rămân și voi muri un credincios român. Credincios profund patriei mele, și lui Dumnezeu – pavăza ultimă a vieții noastre pe pământ.
Ca mine sunt mulți români. De fapt, eu sunt precum cei mai mulți români din țara mea.
Miile de oameni, buni români, pe care i-am întâlnit mi-au întărit ideea ca fac parte dintr-un popor în care demnitatea națională se afirmă la fiecare gest interior și urlă de fiecare dată când trebuie luată o atitudine.
Românii sunt acei oameni care, când vorbesc cu dragoste despre țara lor, își ridică stima de sine mai mult decât oricând. Atunci sunt cetățenii determinați, înalți, aspri și curajoși, oameni care merg până la capăt. Altfel, românii sunt oamenii blânzi, înțelegători și altruiști, plini de umor și de viață, pe care îi întâlnești când te aștepți mai puțin: pe scara blocului, pe stradă, la serviciu, la magazin sau în vacanțele din străinătate.
Români despărțiți, într-o Românie unită
Preocupați de grijile zilei, românii sunt și morocănoși, și nervoși, și triști sau lipsiți de chef. Dacă le-ai căuta privirea, ai vedea că trăiesc și simt la fel ca tine. Iar tu simți la fel ca ei. Nu trebuie să le vorbești românilor, ca să vezi dacă sunt români. Trebuie doar să îi observi și să vezi cât de aproape sunt de tine. Cât de aproape te simți, ca român în România. Este un sentiment care ne unește în fiecare clipă. Și nu știm asta. De aceea, trebuie să ne spună cineva, ca să și realizăm ce noroc avem, că trăim în țara noastră, și vrem asta. Cu bune si rele.
Unii sunt convinși cu înverșunare că cine nu e de acord cu ei – în conversațiile despre politică, despre țară, despre întâmplările cotidiene care angajează ideea de ”România” -, nu este un român atât de ”adevărat”, cum doar ei cred că sunt. Sau că nu e deloc român. Fals: viața noastră personală, așa bună sau rea, cum reușim să ne-o facem – cu opiniile pro sau contra referitor la un artist, sportiv, cântăreț, scriitor sau politician român – nu are legătură cu ADN-ul nostru național românesc.
Suntem români în tot ce facem. Gândim în românește, visăm și iubim în românește.
Cei mai mulți români din diaspora își iubesc țara mai mult, abia după ce au plecat din România. Dorul de România este cel mai mare regret al vieții lor, care poate e mai împlinită financiar în țara care le găzduiește viețile.
Este Ziua Națională a României. Este un lucru bun, un moment luminos, un reper sigur și de neclintit al identității noastre intime.
Să ne facem timp să ne gândim la țara noastră, cu dragoste.
Pentru că din dragoste de țară vrem să ne creștem copiii aici, din dragoste de țară vrem să călătorim prin România, din dragoste de ea stăm în România, cei care am ales asta.
Țara mea tânără România, ”La mulți Ani”!
Pe curând, la Centenar!
Un credincios român, Claudiu Săftoiu.
Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).
Citește și:
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Legiferarea în marș forțat a PSD – oprită doar de ieșirea în stradă?
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Liderii estici anunță sfârșitul ”Statului Islamic”. Vor înceta atentatele și valurile de refugiați peste Europa?
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Vot pentru achiziția rachetelor ”Patriot”: cu industria de armament pe butuci, măcar gloanțe putem fabrica pentru NATO?
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Țipătul din scara blocului al opoziției române
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Asediu total al PSD-ALDE împotriva economiei de piață și a statului de drept
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Bani, averi colosale și influență – paradisurile fiscale care batjocoresc planeta
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Atentat terorist în America: de la Loteria Vizelor, la ”Loteria Viselor”?
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Pierdut senator PSD, între rezistența anticomunistă din munți și ”banditismul” românesc interbelic
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Scoate CSM castanele fierbinți în locul lui Tudorel Toader? Capul lui Kovesi atârnă și de ”avizul consultativ” suprem