Politicienii, de mână cu organizațiile civice: o premieră de succes?

Amalgamul de interese civice și politice, argumentat prin lupta împotriva  ”adversarului comun” și promovat sub urgența împiedicării votării în parlament a legilor Justiției, în varianta Dragnea-Toader-Iordache, a fost explicat de Mihai Poliţeanu, membru fondator ”Iniţiativa România”: ”România a fost luată ostatică de o putere politică profund coruptă, abuzivă, autoritară şi determinată să încalce orice regulă democratică pentru acapararea puterilor statului”. Fost apropiat al Monicăi Macovei, în ”Asociația M10”, și reprezentând peste 10 asociații civice din țară, Polițeanu i-a chemat la consultări pe liderii politici Ludovic Orban (PNL), Dan Barna (USR) și Dacian Cioloș (”Platforma România 100”), pentru a face opoziție în stradă. Unii au adus la proteste simpli cetățeni indignați, alții și-au convocat membrii de partid, frustrați că opoziția e și puțină, și cam degeaba prin parlament, în consiliile generale sau locale. Convergența celor două curente, altfel paralele, este evident reclamată de o urgență: legile Justiției, maltratate de PSD. Dar civicul și politicul nu au făcut casă bună de prea multe ori, în democrația noastră tânără. Mai devreme sau mai târziu, cei doi parteneri își vor reproșa promisiuni reciproce neonorate. Și se vor despărți cu zgomot. După experiența pe care a avut-o cu Monica Macovei, este de așteptat momentul în care Mihai Polițeanu se va dezice și de liderii politici cu care a mărșăluit deunăzi. Pentru că liderilor politici ai opoziției le convine identificarea cu protestul exasperat al străzii, în lipsa rezultatelor propriilor acțiuni politice, la alegeri.

Nu e mai puțin adevărat că, în lipsa unor instrumente decisive, politicienii de la putere nu pot fi dați jos oricum. Ultima soluție, ar fi retragerea totală și completă a opoziției din Parlament, pe o perioadă nedeterminată, vacantarea forului legislativ și declanșarea alegerilor anticipate. Cum aud de această variantă, opozanții se întrec în a găsi cele mai puternice contra-argumente.

Dacian Cioloș – politicianul care nu a pierdut nici o luptă politică până acum

Protestele din weekend, de tip #doar împreună, au ecranat oarecum anunțul lui Dacian Cioloș, de transformare a inițiativei sale civice, ”Platforma România 100”, în partid politic.

Fostul comisar european se întoarce așadar în ringul politic, cu o formațiune nou-nouță, proprie, lăsând cu buza umflată cel puțin pe aliatul liberal, care l-a susținut când îi era mai greu, acum doi ani. Ca premier al României – propus direct de președintele Johannis, pe deasupra partidelor – Dacian Cioloș și guvernul său au fost produsul ne-electoral al nenorocirii de la ”Colectiv”. Tehnocrații săi, sprijiniți necondiționat de PNL, cu multe rezerve de PMP, cu interes punctual de UDMR și de nevoie, de PSD și ALDE, au condus România un an de zile. Se pare că nu au fost regretați, câtă vreme poporul și-a vărsat furios și masiv voturile spre PSD-ALDE, în 2016. Dacian Cioloș este un politician care, până acum, nu a pierdut nici o bătălie politică. Neavând un partid al său cu care să intre în alegeri după propria guvernare, și refuzând să întoarcă serviciul liberalilor, candidând și devenind președinte al PNL, Cioloș a trecut nevătămat prin dezastrul alegerilor din 2016, pentru toate formațiunile de dreapta. Capacitatea de a-și proteja CV-ul politic – evitând cu dibăcie capcane personale -, îl pune pe fostul premier în postura unei noi speranțe, pentru românii dezamăgiți de politică.

Cecul în alb dat de protestatari politicienilor Cioloș, Orban și Barna

Noul partid va fărâmița și mai mult fărâmițata opoziție politică. O spune chiar domnul Cioloș. Care promite să nu se ia la trântă cu cei cu care împărtășește același ADN, adică probabil cu PNL, USR și poate PMP. Problema e că acest ADN de politician cu ștate vechi este tocmai ceea ce strada desfide și respinge. Strada, care i-a primit la protestele de duminica trecută deopotrivă pe liberali și tehnocrați, le oferă politicienilor un cec în alb. Este ultimul credit pe care îl mai pot da cetățenii clasei politice: să accepte alăturarea unei părți a politicului, în protestul civil.

Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).

Citește și: 

 
 

Urmărește-ne pe Google News