ComenteazăDeclarațiile de intenție nu țin loc de putirință
Cu un președinte ignorant și pro-rus, Igor Dodon, la Chișinău, și un guvern Dăncilă cu accente anti-europene din ce în ce mai vizibile, la București, dinții ”rotițelor” administrativ-politice care ar putea colabora la procesul de unire, pe viitor, sunt rupți, sau lipsesc pur și simplu. Liviu Dragnea, condamnat pentru corupție, își pune mâna la piept și se jură că el vrea Unirea cu Republica Moldova, probabil încântat că va face schimb de experiență cu politicienii corupți și potenți, de acolo. Doamna Dăncilă îi dă înainte cu viitorul comun în UE, datorită bărbaților politici, dar mai ales, ”femeilor”. Premierul nu a oferit nici termen, nici un plan de angajament financiar, nimic. Doar câteva trâmbițe, spre viitoarea ședință de guvern comună. Președintele parlamentului molodvean, Adrian Candu, s-a concentrat pe cum trebuie să fie România puternică, dar nu a prea vorbit despre cum fac dânșii Repuplica Moldova mai puternică și mai pro-europeană, acasă. În fine, președinele României a transmis un obișnuit mesaj distant, lipsind de la ceremonie, poate supărat că invitația a venit cu o oră înainte de eveniment.
Unirea cu Moldova – un obiectiv complex, de durată, dificil de administrat practic
Pragmatic, Republica Molodova depinde de mai multe voințe, pentru a reuși să se desprindă de trecut. Una este propria voință: atașamentul pentru unionism a crescut în Basarabia, dar nu a creat o masă critică suficientă, pentru o decizie a întregii clase politice de alipire la România. A doua este voința de a soluționa problema transnistreană, un ”conflict înghețat”, încă din 1992, de cânt teritoriul s-a autoroclamat republică separatistă. În Transnistria, sunt 555 000 de persoane, din care 32% sunt moldoveni, iar aproximativ 60 % sunt ruși și ucrainieni. O altă voință necesară unirii celor două țări este voința românilor, în întregul lor. În România, 27% dintre cetățeni ar fi de acord cu unirea Basarabiei cu România, conform ultimului sondaj CURS. Uniunea Europeană, ale cărei ultime planuri de extindere sunt proiectate exclusiv în fostul spațiu iugoslav, are propriile limitări și solicitări exprese, nenegociabile.
Unirea – o problemă obligatoriu de asumat în ADN-ul comun, politic și indentitar
Unirea Basarabiei cu România este actul de recuperare istorică suprem, pentru care două generații nu sunt suficiente. România trebuie să le reamintească mereu moldovenilor că sunt români, fiindcă gândesc și vorbesc românește. Moldovenii sunt posesorii unui destin latent european, a cărui împlinire cere implicare și o clarificare identitară definitivă. De aceea, oricât ar face românii și moldovenii pentru unire, niciodată nu e îndeajuns. Până la semnarea actului final.
Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).