Editorial de Simona Catrina: Instituția Amantei merge pe profit

Tocmai în lumina acestor bănuieli dramatice, efectuez următoarele precizări: nu, nu mă înşală bărbatul şi nu, nu-l înşel nici eu pe el, aspect care a atras către noi o pufăială condescendentă a fălcilor publice – ăştia doi idioţi n-au înţeles nimic din viaţă! Imediat după Marea Cafteală din 89, ceea ce aveau numai secretarii de partid a ajuns să şmanglească toată lumea.
De exemplu, ţigări cu filtru ceva mai bun decât hârtia igienică – ştiţi, aia cu care Rebengiuc ne ştergea mărgăritarele de la gură în direct la TVR, la scurt şi prost timp după ciuruiala de la Târgovişte. Printre camioane de boniboane şi blugi cu zorzoane penibile, a pătruns în ţară Instituţia Amantei.
Buticarii făcuseră studii de piaţă şi plesnise- n pipota lor concluzia că românul a crăpat în el destulă cafea braziliană – deci acum mai trebuie să pipăie şi câte-un material uman care ia forma vasului şi-a compromisului. Nu că înainte bărbaţii nu‑şi înşelau nevestele şi nevestele nu-şi cafteau bărbaţii cu soacra- n cap până le făceau cucuie metafizice.
Dar, după marea eliberare de sub jugul moralei de partid, paturile scârţâiau conspirativ, ca nişte vagoane vechi, îndopate cu mărfuri de contrabandă. Şi înainte de 89, lumea scăpa din lanţul superb al căsniciei şi plonja în echer prin pătuceanul tovarăşelor încinse de atâta propagandă afrodiziacă.
Dar după ce revoluţionarii au cucerit sediul CC şi televiziunea, au plecat cu vodcă şi mândrie către amante, scandând cu voce tare sloganuri anticomuniste şi cu voce moale sloganuri pro-libertate sexuală.
UE a strunit multe smuceli alandala din ţara asta, dar n-a putut face nimic pentru reorganizarea adulterului neaoş. Neam cu hormonul neastâmpărat ce suntem, ne-am împărţit în două pe cale naturală, ca parameciul: amantele pe un mal, iar pe celălalt mal bărbaţii. Amantele şefilor sunt o castă specială.
Ele nu doar că smotocesc liderii corporatişti, dar au şi imunitate în faţa flagelului secolului: concedierea de tip hodoronc- tronc. Suntem o ţară plină ochi de libidinoşi-bisericoşi care stau grămadă prin aceleaşi parohii (respectiv, prin aceleaşi iatacuri roz, după caz). Există însă şi înţelepciuni bizare…
De pildă, unele neveste sunt mai fericite când soţii lor se pricopsesc cu metrese. Ştiu, dumneavoastră, dragi cititori, v-aţi trăit tinereţile în vremurile acelea bucolice, când nevestele nu erau de acord ca bărbaţii lor să execute – cu sânge rece şi trup cald – acte sexuale la adrese diferite de cea din buletin.
Astăzi, însă, înghiţim vremuri când cine nu fură şi nu necinsteşte nevasta altuia e un mocofan retrograd. Şi românul are şapte orgolii în pieptul de aramă.

Urmărește-ne pe Google News