Femeile însărcinate sunt printre categoriile de pacienţi care au cea mai mare nevoie de tratamente eficiente şi sigure împotriva COVID-19, dar a devenit o rutină să fie excluse din majoritatea studiilor clinice pentru un tratament împotriva acestei boli, scriu autorii unui articol de opinie, bazat pe o analiză a registrelor internaţionale de studii clinice.
Articolul este publicat în jurnalul The Lancet Global Health.
Risc de evoluție nefavorabilă
Şocant, trei sferturi din studiile clinice derulate pentru a găsi un tratament împotriva COVID-19 exclud în mod specific viitoarele mame, chiar şi atunci când investighează medicamente şi vitamine ce ar avea un profil de siguranţă relativ favorabil în timpul sarcinii sau chiar deja folosite de femeile însărcinate.
În editorial, autorii îşi exprimă îngrijorarea faţă de excluderea femeilor însărcinate din studiile clinice şi faptul că asta va duce la pierderea de oportunităţi pentru a asigura eficienţa şi siguranţa tratamentelor pentru viitoarele mame, care ar putea fi la risc crescut ca îmbolnăvirea de COVID-19 să evolueze nefavorabil.
O obligaţie de sănătate publică
Autorii argumentează că, dată fiind scala pandemiei şi cele care vor urma inevitabil, există o obligaţie de sănătate publică ca, în studiile clinice, să fie incluse şi femeile însărcinate, pentru a fi identificate cele mai bune strategii de tratament şi pentru ele.
“Există posibilitatea să avem aprobat un tratament împotriva COVID-19, fără să avem şi ghiduri bazate pe dovezi pentru folosirea acestui tratament la femeile gravide”, spune una dintre autoare, dr. Melanie Taylor, care lucrează pentru OMS şi CDC.
După cum explică şi coautoarea, dr. Loulou Kobeissi (OMS, Elveţia): “Excluderea sistematică a femeilor însărcinate nu poate fi justificată pe baza siguranţei, deoarece multe din medicamentele evaluate în studiile clinice fie nu sunt dăunătoare în sarcină, fie au riscuri minime.”
Suntem îngrijoraţi că lipsa dovezilor pentru această categorie de paciente va limita înţelegerea noastră asupra tratamentului, dozării şi efectelor adverse pentru această populaţie importantă. Efectele unui medicament pot fi foarte diferite în sarcină, din cauza modificărilor fiziologice ce se petrec în această perioadă.
Dr. Loulou Kobeissi în The Lancet:
Zeci de societăţi medicale au exprimat puncte de vedere similare
Apelul din The Lancet urmează puncte de vedere similare exprimate de societăţi medicale precum Academia Americană de Obstetrică şi Ginecologie, Societatea de Medicină Fetală şi 17 societăţi medicale din SUA.
Chiar dacă dovezile medicale sunt încă limitate, femeile însărcinate diagnosticate cu COVID-19 au mai frecvent nevoie de terapie intensivă şi ventilare mecanică decât celelalte femei, deşi motivele pentru acest risc crescut rămân neclare din punct de vedere ştiinţific.
dintre cele 722 de studii clinice înregistrate până în iulie 2020 exclud în mod specific femeile însărcinate (sursă: The Lancet Global Health)
Şi mai important, femeile însărcinate sunt excluse din trei sferturi (130 din 176) din studiile clinice care investighează 6 tratamente-cheie (lopinavir/ritonavir, clorochină şi hidroxiclorochină, remdesivir, interferon beta, ivermectin şi corticosteroizi) – toate medicamente care au mai folosite la paciente însărcinate.
În plus, majoritatea studiilor clinice care evaluează efectul dozelor mari de vitamine sau minerale (C, D, E, sau zinc) exclud femeile însărcinate, cu toate că datele de siguranţă arată că, în cazul acestor vitamine sau minerale, riscul este inexistent sau minor în sarcină.
Foto: Shutterstock