Comentează„Elevă fiind, așteptam vacanțele cu o sete de aventură, de mers la mare, la munte și la schi; din postura de studentă, acum regret că nu am luat suficient din școală. Îmi pare rău că am chiulit de la orele de franceză, iar acum trebuie să strâng bani pentru un curs avansat de limba franceză, îmi pare rău că am chiulit la orele de filosofie, pentru că acum aș fi vrut să am ocazia să cunosc curentele filosofice ale civilizației noastre”, scrie Antonia Pup în Școala 9.
În fiecare primăvară, aceeași dezbatere, în care fiecare își cânta propriile sensibilități. În această săptămână, fără o dezbatere prealabilă, Ministerul Educației a aprobat ordinul care modifică structura anului școlar, astfel încât vacanța de iarnă este mai lungă, semestrul I având 14 săptămâni, iar semestrul al II-lea, 20 de săptămâni.
Raportul „The organisation of school time in Europe”, realizat de Agenția Executivă pentru Educație a Comisiei Europene (EACEA/Eurydice), ne arată faptul că România este în top 3 țări europene (alături de Albania și Malta) care au cele mai puține zile de școală (aproximativ 165). În Germania avem 188 de zile de școală, cu anumite variații, în Finlanda, 187, în Danemarca și Italia, 200 de zile de școală într-un an școlar.
Fostul ministru al educației Daniel Funeriu a promovat, pe pagina sa de Facebook, un grafic în care putem observa, ochiometric, faptul că pare să existe o corelare pozitivă între numărul de zile de școală și rezultatele la testările PISA – un aspect care cu siguranță ar trebui să pună pe gânduri Ministerul Educației, pentru a aduce conținut în dezbaterea asupra structurii anului școlar, pentru a face din această dezbatere una despre calitate în învățământ, nu o dezbatere despre sensibilitățile fiecăruia.
Ce măsuri ar trebui să ia Guvernul
Antonia Pup a propus și o serie de măsuri pe care guvernul ar trebui să și le asume:
- Aș promova, prin Parlamentul României, un proiect de lege prin care aș reglementa numărul minim al zilelor de școală dintr-un an școlar, care să reprezinte media zilelor de școală ale primelor 10% țări din topurile PISA. Din punctul meu de vedere, nu ne putem permite să avem un an școlar cu mai puțin de 180 de zile de școală;
- Aș avansa ministrului educației o structură a anului școlar care să aibă în componență 3 trimestre, adică trei seturi de teze, nu două, pentru o monitorizare îndeaproape a conținuturilor predate la școală și pentru echilibru între trimestre;
- Aș solicita primarilor să doteze unitățile de învățământ preuniversitar cu aparate de aer condiționat, astfel încât disconfortul termic să fie redus la minimum. Aceasta este o soluție logică pentru prelungirea anului școlar, nicidecum împuținarea zilelor de școală doar pentru că infrastructura școlară este neconformă.
Citiți întreaga analiză în Școala 9.