Palmaresul ar fi cu siguranţă de invidiat de strămoşii sindicalismului de la noi – angajaţii Atelierelor Griviţa din 1933.
15 greve generale, 18 de avertisment şi una de solidaritate, în 28 de ani de activitate. Plus încă una de avertisment, recent, organizată pe 15 noiembrie 2018.
Facem calculul.
1,25 proteste pe an.
Doar că aceste două lumi nu pot fi puse în aceeaşi oală.
Atunci şi acolo, se reparau cele necesare asigurării trasportului feroviar din România în condiţii greu de închipuit. La asta s-a adăugat o tăiere a lefurilor cu 25%, dispusă de guvernul de atunci.
Acum şi aici, este vorba despre asigurarea unui serviciu public strategic, fără de care Capitala statului român nu poate funcţiona.
Înţelegerea de ieri dintre sindicalişti şi conducerea Metrorex a venit la capătul a opt runde de negocieri.
Dacă procentul de majorare a fost cumva flexibil încă de la început, la nici una dintre întâlniri nu s-a renunţat la revendicarea privind „Introducerea unei anexe la Contractul Colectiv de Muncă pentru reglementarea condiţiilor în care se pot externaliza diversele activităţi ale Metrorex”.
Una dintre aceste „diverse activităţi” este comerţul de milioane de euro din subteran, controlat până de curând de firma sindicatului printr-o asociere, cel puţin discutabilă, cu compania de stat.
La penultima negociere, cea de luni, s-a lasat din nou cu ameninţări: „Klaus Iohannis şi partidul de guvernământ vor grevă generală la metrou!”, făcându-se referire astfel la situaţia incertă de la vârful Ministerului Transporturilor.
Una dintre sursele Libertatea spune că la cea de-a noua întâlnire, când s-a bătut palma, s-a ieşit din camera negocierilor după doar 3 minute!
Ce s-a întâmplat, de fapt, în 24 de ore?
Sunt mai multe variante.
Una dintre ele ţine de o fisură care a apărut, pentru prima dată în 28 de ani, la sindicatul din subteran.
Un fost membru al organizaţiei a contactat presa şi a vorbit public, tot marţi, în premieră despre dedesubturile afacerii.
Dezvăluirile sale au arătat că interesele angajaţilor nu au primat întotdeauna în negocierile cu conducerea companiei de stat ci, mai degrabă, spaţiile comerciale aducătoare de venituri pentru cei din vârful piramidei sindicale.
Acest lucru a fost punctat public, periodic, atât de directorul Metrorex, cât şi de conducerea ministerului doar pe jumătate: sindicatul, în întregimea lui, şi-ar fi dorit aceste spaţii.
Acum însă, cineva care cunoaşte mersul organizaţiei din interior a pus degetul pe rană.
Dincolo de culisele comerţului subteran, sursa ziarului ştie cu mult mai multe şi le poate dovedi cu documente!
Libertatea a fost principala instituţie de presă care a detaliat culisele acestui conflict de muncă încă de la începutul lui.
Ziarul a urmărit interesul public printr-o serie de investigaţii cu privire la legăturile directe ale şefilor cu partidul aflat la guvernare, despre cum compania plăteşte sute de mii de euro, anual, direct în contul organizaţiei sau despre cum Metrorex a pus gaj trenuri ca să plătească facturile de la şantierul din Drumul Taberei.
Iar faptul că s-a renunţat între timp şi la tradiţionalele contracte „cu cântec” privind paza privată din subteran, şi că aceste sarcini urmează să fie preluate de Jandarmerie, semnalează totodată grave probleme financiare.
Aşadar, o realitatea puţin ştiută de călătorul din subteran, dar importantă pentru a înţelege profund cauzele care ar fi putut duce la paralizarea unui oraş cu trei milioane de oameni, precum şi la pierderea de vieţi omeneşti.
Cum? Urgenţele medicale, într-o zi cu metroul în grevă, degeaba s-ar mai numi aşa dacă ambulanţele nu ar mai avea pe unde să ajungă la apeluri.
Greva generală, iminentă într-un anumit punct, nu a mai avut loc „din fericire pentru bucureşteni”, după cum a menţionat marţi, într-o intervenţie televizată, vârful organizaţiei.
Ce-au câștigat, ce-au pierdut
Conducerea sindicatului a obţinut o majorare de 20% cu doar 2 procente peste cât a oferit ministerul, plus un al treisprezecealea salariu mascat în două forme de bonusare.
Asta după o lună şi o săptămână de când a început oficial conflictul de muncă!
Ce nu au obţinut liderii au fost spaţiile comerciale.
Acum viitorul comerţului la metrou este în instanţă.
Până când se va lămuri chestiunea cu legalitatea contractelor de închiriere pe care le-au încheiat şefii sindicatului cu comercianţii din subteran, Metrorex va inventaria spaţiile, va decide care vor fi demolate, va face un studiu de piaţă privind preţurile de închiriere şi se va pregăti de licitarea lor.
Cel puţin câteva milioane de euro vor urma să consolideze bugetul companiei de stat.
Cum vor fi ele gestionate ulterior de conducerea Metrorex rămâne de văzut.
Şi în acest caz presa trebuie să-şi faca din nou datoria faţă de interesul public, în slujba căruia se află.
Cătălin Doscaș
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!