10 comentarii„Am citit zilele trecute despre o idee a domnului ministru Boloș de a crea un mecanism de raportare cetățenească a situațiilor de evaziune fiscală. Un denunț bun ar putea fi “premiat”, conform domniei sale, cu un procent din valoarea sumelor recuperate la buget”, a scris fostul șef al SRI joi, 23 noiembrie, pe rețeaua X, fostă Twitter.
El a adăugat că „modelul american invocat este real”, dar se pierde din vedere un aspect: „Oficiul Avertizorului urmărește fraude care depășesc 2 milioane USD și este bazat pe o procedură foarte strictă”.
„Dacă nu este însoțit de plafon, un astfel de demers de petiții în masă îi va aglomera și mai mult pe inspectorii Fiscului, deja în deficit de personal, și îi va proteja, ați ghicit, tocmai pe marii evazioniști. Or exista?”, a menționat Eduard Hellvig.
„Cetățenii români au și astăzi, pe legislația în vigoare, obligația de a semnala posibile fapte ilegale. Îi transformăm în vânători de recompense?”, a mai scris fostul șef al SRI, care a subliniat că democrația trebuie să fie bazată pe „Finanțe puternice, nu pe unele care își ascund neputința invitând populist la delațiune”.
Afirmațiile lui Hellvig la adresa măsurii propuse de Boloș vin la câteva luni după ce fostul ministru de finanțe, Eugen Teodorovici, a declarat pentru Libertatea că Boloș a fost numit ministru datorită relației cu Hellvig, directorul SRI de la acel moment.
Eduard Hellvig și-a anunțat demisia de la conducerea SRI pe 3 iulie, după cel mai lung mandat la conducerea serviciului secret, adică 8 ani și 4 luni. „Pietrificarea în funcție poate duce la pierderea contactului cu realitatea socială”, a spus Hellvig în declarația de presă în care și-a anunțat plecarea. Până la numirea unui nou șef, Serviciul Român de Informații este condus de prim-adjunctul său, generalul Răzvan Ionescu.
Precizările au venit după ce ministrul PNL de Finanțe, Marcel Boloș, a declarat luni, 20 noiembrie, la Antena 1, că Guvernul ia în calcul posibilitatea ca românii care reclamă faptele de evaziune fiscală comise de alții să primească un procent din valoarea fraudei, fără să spună despre ce procent este vorba.
Ulterior, Boloș a revenit asupra declarațiilor. „Întâi de toate, s-a înţeles greşit că ar fi vorba de turnători şi delaţionişti. Nu este vorba despre aşa ceva. Este un model american şi, dacă vreţi, cu inspiraţie din modelul german, în care s-au pus în implementare, operaţionalizare, mecanisme de avertizare a integrităţii fiscale anonime, în care statele au obţinut mulţi bani de pe urma acestor mecanisme. Este exclus, e o tâmpenie această chestiune cu delaţiunea şi cu turnătoria”, a spus ministrul la briefingul de presă după ședința de Guvern din 23 noiembrie.
Combaterea evaziunii fiscale este una dintre prioritățile Guvernului condus de Marcel Ciolacu, în contextul în care statul român are nevoie de bani care să acopere creșterea cheltuielilor cauzate de noua Lege a pensiilor și de viitoarea lege a salarizării, dar și pentru diminuarea deficitului bugetar.
România are în acest moment cea mai mare evaziune fiscală din Uniunea Europeană, este vorba despre peste 10% din PIB, adică 160 de miliarde de lei.