Proiectul vine la doar câteva luni de la respingerea definitivă în Legislativ a „Legii inocenţei”.
Educație sexuală obligatorie în școli. Ce prevede un proiect USR-PSD depus în Parlament la câteva luni de la respingerea definitivă a „Legii inocenţei”
În legislatura trecută, fostul deputat PSD Ninel Peia a iniţiat, în 2016, un proiect de lege care prevedea pedeapsa cu închisoarea până la doi ani pentru profesorii care dau orice fel de informaţii de educaţie sexuală elevilor, fără acordul scris al părinţilor. Iniţiativa a trecut tacit de Senat, iar în luna mai a acestui an, a fost respins de Camera Deputaţilor şi a ieşit definitiv din procedura legislativă.
Acum, cei trei parlamentari pledează pentru nevoia educaţiei sexuale în şcoli.
Programe de educaţie pentru viaţă, inclusiv educaţie sexuală, cel puţin o dată pe semestru
Iniţiatorii spun că scopul acestui demers legislativ vine în întâmpinarea provocărilor actuale cu care se confruntă părinții și elevii, corelând prevederile Legii Educației cu cele ale Legii 272/2004, în sensul atribuirii responsabilității informării și autorităților administrației publice locale, precum și oricăror alte instituții publice sau private cu atribuții în domeniul educației de a derula în unitățile școlare, cel puțin o dată pe semestru, programe de educație pentru viață, inclusiv educație sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor.
Aceștia precizează că în legislaţie există deja această prevedere, dar nu se ţine cont de ea. Astfel, potrivit Legii 272/2004, copilul are dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge, iar statul, prin organele sale administrative, are obligația corelativă de a derula în unitățile școlare programe de educație pentru sănătate, inclusiv educație sexuală pentru elevi, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor.
Parlamentarii spun că misiunea și viziunea școlii românești este de a asigura elevilor un climat propice pentru dezvoltarea capacităților psiho-emoționale, a competențelor sociale și interpersonale.
România, pe primul loc în Europa la numărul sarcinilor la adolescente
Aleşii atrag atenţia asupra datelor statisticile alarmante cu privire la starea de sănătate precară a populației României:
- numărul extrem de mare al avorturilor din România: 480 de avorturi la 1.000 de sarcini;
- 10,6% dintre tinerele cu vârsta sub 20 de ani au sarcini nedorite;
- 12.073 de gravide cu vârste între 15 și 19 ani, dintre care 547 au ales să întrerupă sarcina.
Parlamentarii mai spun că, în ultimii 27 de ani, lipsa unei reforme educaționale de fond și incapacitatea conturării unor programe axate pe nevoile actuale ale elevilor au scos la iveală nenumărate situații îngrijorătoare cu privire la incapacitatea tinerilor de a conștientiza pericolele la care sunt expuși și de a combate gradul extrem de ridicat al morbidității și mortalității prin asumarea unui comportament alimentar responsabil, fundamentat încă de la cele mai mici vârste.
România, printre puținele state europene care nu au implementat educația sexuală și educația pentru sănătate
Inițiatorii proiectului de lege susțin că educația pentru sănătate în școli trebuie să fie obligatorie. În cadrul acestui proiect educațional, școlile vor fi obligate să informeze părinții că elevii vor învăța despre contraceptive și proceduri biologice, dar și despre emoții și aspectele unei relații.
Aceștia mai spun că țări precum Suedia, Portugalia, Polonia, Danemarca, Germania, Cipru și Slovacia au conștientizat încă din anii ’70 importanța prioritizării și implementării acestei materii în sistemele lor de educație. Spre exemplu, În Germania, educația pentru sănătate este văzută ca un instrument eficient pentru a evita sarcinile nedorite.
Proiectul va intra în dezbaterea Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, forul decizional fiind Camera Deputaţilor.
Revista Unica a inițiat o campanie prin care cere autorităților ca educația sexuală să devină materie obligatorie în școlile din România. În acest sens, o scrisoare deschisă a fost trimisă la Ministerul Educației Naționale, Ministerul Sănătății, Ministerul Tineretului și Sportului și la comisiile de specialitate ale Parlamentului.