Trei studii recente, publicate în The Journal of Psychopharmacology, Neuropsychopharmacology și International Journal of Neuropsychopharmacology, arată că în funcție de cantitatea și frecvența cu care este consumat, canabisul poate influența o serie de procese cognitive și psihologice, notează publicația The Conversation. 

Consum în scopuri recreative și medicale

Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Crimă a raportat că, în 2018, aproximativ 192 de milioane de persoane din întreaga lume cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani au consumat canabis în scopuri recreative.

35% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani îl folosesc, în timp ce doar 10% dintre persoanele cu vârsta peste 26 de ani o fac.

Acest lucru indică faptul că principalii utilizatori sunt adolescenții și adulții tineri, al căror creier este încă în dezvoltare. Prin urmare, ei pot fi deosebit de vulnerabili la efectele consumului de canabis asupra creierului pe termen lung.

Tetrahidrocanabinolul (THC) este principalul compus psihoactiv din canabis. Acesta acționează asupra „sistemului endocanabinoid” al creierului,  adică asupra receptorilor care răspund la componentele chimice ale canabisului. Receptorii de canabis sunt dens populați în zonele prefrontale și limbice ale creierului, care sunt implicate procesele de recompensă și motivație. Acestea reglează semnalizarea substanțelor chimice ale creierului, dopamina, acidul gamma-aminobutiric (GABA) și glutamatul.

Știm că dopamina este implicată în motivare, recompensă și învățare. GABA și glutamatul joacă un rol în procesele cognitive, inclusiv în învățare și memorie, mai notează The Conversation. 

Efectele cognitive

Consumul de canabis poate afecta cogniția, în special la cei care dezvoltă o tulburare legată de consumul de canabis. Acest lucru se caracterizează printr-o dorință persistentă de a utiliza drogul și întreruperea activităților zilnice, cum ar fi munca sau educația. S-a estimat că aproximativ 10% dintre consumatorii de canabis îndeplinesc criteriile de diagnosticare pentru această tulburare.

În cercetările recente au fost testate 39 de persoane cu această tulburare, iar rezultatele au fost comparate cu cele ale unui eșantion de  20 de persoane care nu au consumat niciodată sau rar canabis. Rezultatele au arătat că participanții cu această afecțiune au avut performanțe semnificativ mai slabe la testele de memorie de la Cambridge Neuropsychological Test Automated Battery (CANTAB) în comparație cu cei care nu au consumat niciodată sau foarte rar canabis. 

De asemenea, au fost afectate negativ și „funcțiile lor executive”, adică unele procesele mentale, inclusiv gândirea flexibilă. Din studii, acest efect părea să fie legat de vârsta la care oamenii au început să ia drogul – cu cât erau mai tineri, cu atât funcționarea lor executivă era mai afectată.

Deficiențe cognitive au fost observate și la consumatorii ocazionali de canabis. Astfel de utilizatori tind să ia decizii mai riscante decât alții și au mai multe probleme cu planificarea.

Deși majoritatea studiilor au fost efectuate la bărbați, au existat dovezi ale diferențelor în ceea ce privește efectele consumului de canabis asupra cogniției, în funcție de sexul consumatorului. În timp ce consumatorii de canabis bărbați aveau o memorie mai slabă pentru a recunoaște vizual lucrurile, consumatorii de sex feminin au avut mai multe probleme cu atenția și funcțiile executive. 

Recompensă, motivație și sănătate mintală

Consumul de canabis poate afecta, de asemenea, modul în care ne simțim – influențând astfel și mai mult gândirea noastră. De exemplu, unele cercetări anterioare au sugerat că recompensa și motivația – împreună cu circuitele creierului implicate în aceste procese – pot fi perturbate atunci când folosim canabis. Acest lucru ne poate afecta performanța la școală sau la serviciu, deoarece ne poate face să ne simțim mai puțin motivați să muncim din greu și mai puțin răsplătiți atunci când ne descurcăm bine, conform studiilor citate.

Există, de asemenea, dovezi că canabisul poate duce la probleme de sănătate mintală. Studiile recente au arătat că este legat de „anhedonie” superioară – o incapacitate de a simți plăcere – la adolescenți. Interesant este că acest efect a fost deosebit de pronunțat în timpul restricțiilor din cauza pandemiei de COVID-19, notează The Conversation. 

Consumul de canabis în timpul adolescenței a fost, de asemenea, raportat ca un factor de risc pentru dezvoltarea experiențelor psihotice, precum și a schizofreniei. Un studiu a arătat că consumul de canabis crește moderat riscul de apariție a simptomelor psihotice la tineri, dar că are un efect mult mai puternic la cei cu predispoziție la psihoză.

Nu știm cu adevărat de ce canabisul este legat de episoadele psihotice, dar ipotezele sugerează că dopamina și glutamatul pot fi importante în neurobiologia acestor afecțiuni, mai notează publicația citată.

Un alt studiu pe 780 de adolescenți a sugerat că asocierea dintre consumul de canabis și experiențele psihotice a fost, de asemenea, legată de o regiune a creierului numită „uncus”. Acesta se află în parahipocamp (implicat în memorie) și în bulbul olfactiv (implicat în procesarea mirosurilor) și are o cantitate mare de receptori canabinoizi. 

Efectele cognitive și psihologice ale consumului de canabis pot depinde în cele din urmă într-o oarecare măsură de doză (frecvență, durată și putere), sex, vulnerabilități genetice și vârsta de debut. Dar trebuie să stabilim dacă aceste efecte sunt temporare sau permanente. Un articol care rezumă multe studii a sugerat că, în cazul consumului ușor de canabis, efectele pot scădea după perioade de abstinență, conform The Conversation.

Dar chiar dacă acesta este cazul, merită în mod clar să luăm în considerare efectele pe care consumul prelungit de canabis le poate avea asupra minții noastre – în special pentru tinerii al căror creier este încă în curs de dezvoltare, încheie publicația.

În România, consumul la tineri e sub jumătatea mediei europeană

Potrivit Raportului European privind drogurile elaborat de Observatorul European pentru droguri și toxicomanie, elaborat în 2019, circa 6% dintre tinerii cu vârste între 15-34 de ani au consumat canabis în ultimele 12 luni, ceea ce situează România sub jumătatea mediei europene care este de 15.4%. Procente mult mai mari decât media europeană sunt înregistrate în Franța, Italia, Croația, Spania.

Procentul crește în cazul României la 9% în cazul tinerilor cu vârsta între 15-16 ani care spun că au consumat canabis de-a lungul vieții.

Notă: – Estimările din tabel privind prevalența în rândul populației generale: estimările din Regatul Unit se referă doar la Anglia și Țara Galilor. Intervalele de vârstă sunt 18-64 de ani și 18-34 de ani pentru Franța, Germania, Grecia și Ungaria; 16-64 de ani și 16-34 de ani pentru Danemarca, Estonia, Suedia, Regatul Unit și Norvegia; 18-65 de ani pentru Malta.
– Estimările privind prevalența în rândul populației școlare sunt extrase din ancheta ESPAD din 2019, cu excepția Belgiei (2019; numai Flandra), a Luxemburgului (2018) și a Regatului Unit (2018; numai Anglia, vârsta de 15 ani). Datele ESPAD 2019 din Germania se referă numai la Bavaria. Din cauza unei posibile supraevaluări, prevalența consumului de canabis de-a lungul vieții în Luxemburg poate fi ușor supraestimată.
– Datele cu privire la persoanele admise la tratament se referă la anul 2019 sau la cel mai recent an disponibil: Bulgaria, Cehia, Danemarca și Spania, 2018; Letonia, 2017; Estonia, 2016; Țările de Jos, 2015.
– Datele pentru consumatorii admiși pentru prima dată se referă la anul 2018.
– Datele privind consumatorii admiși la tratament se referă la îngrijirea spitalicească și în centre specializate cu regim ambulatoriu. Datele indicate nu reprezintă tabloul național complet.

foto: 123rf.com

 
 

Urmărește-ne pe Google News