Efectele pandemiei asupra sănătății mintale sunt reale! Socola raportează cu 30% mai multe cazuri de depresie și anxietate

• Libertatea a arătat într-o analiză că cel puțin 10 persoane s-au sinucis în spitalele din România, în timpul internării pentru COVID. Niciunul dintre aceștia nu primise ajutor psihologic în perioada din spital. 
• Izolarea, stigmatizarea, frica de necunoscut, mesajul permanent că „virusul ucide” îi fac pe oameni să dezvolte depresii, anxietate sau să-și găsească refugiul în alcool și droguri.
• COVID-19 a paralizat sistemul de îngrijire a sănătății mintale, deja precar în multe țări europene. O analiză realizată de European Data Journalism Network în mai multe țări din UE, inclusiv în România, arată că mulți pacienți n-au mai avut acces la îngrijirea necesară din cauza izolării și a restricțiilor impuse de autorități.   

Specialiștii în psihiatrie de la Socola au subliniat că cele mai întâlnite afecțiuni psihiatrice în timpul pandemiei au fost anxietatea și depresia, dar s-au mai înregistrat cu frecvențe mari și tulburări psihotice, dependențele, tulburările de somn și cele de alimentație. 

Oamenii care s-au refugiat în alcool sau droguri

Pe lângă creșterea numărului de pacienți care se prezintă cu anxietate și depresie, medicii au observat și o creștere cu 40% a pacienților care s-au internat în urma unui abuz de droguri și / sau de alcool. 

Recomandări

Cernobîlul de la Valea Călugărească, Prahova. Autoritățile și-au dat acordul pentru un mare depozit de gunoi lângă munții de deșeuri industriale. „Roșia Montană se mută la noi!”

O parte dintre cazuri, explică specialiștii, sunt reprezentate de persoane care au acumulat frustrări în perioada de restricții și au găsit în alcool și în droguri o defulare. 

„La un an de la debutul pandemiei de coronavirus putem spune că acest virus, prin contagiozitatea sa extremă, a declanșat în rândul populației o stare de anxietate manifestată prin apariția atacurilor de panică, a senzației de lipsă de aer, printr-o autoanaliză a stării de sănătate, prin apariția stărilor de neliniște interioară sau a insomniilor”, a declarat dr. Raluca Prepeliță, medic primar psihiatru și director medical la Socola. 

Simptomatologia este prezentă nu doar la pacienții anterior diagnosticați cu o tulburare psihiatrică, ci și la persoanele care nu au mai accesat serviciile de sănătate mintală.

medic psihiatru Raluca Prepeliță:

25% din oamenii care au venit cu simptome ușoare au evoluat spre tulburări depresive

Oamenii s-au prezentat la spital plângându-se de sentimente de neputință și neajutorare, tulburări de somn, de alimentație, dar și o frică foarte mare legată de necunoașterea evoluției infecției pe termen mediu și lung. Medicii au observat faptul că aceste simptome s-au agravat odată cu creșterea numărului de cazuri de infectare, cât și de decese. 

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

Conform reprezentanților Institutului de Psihiatrie Socola, 25% dintre cazurile care s-au prezentat cu o simptomatologie ușoară au evoluat spre tulburări depresive. 

„S-a accentuat starea afectivă negativă, tendința de izolare socială, întreținută și de recomandările de distanțare socială, apariția gândurilor obsesive privind îmbolnăvirea sau chiar decesul postinfectare, tulburările de somn de tipul insomniilor, creșterea sau scăderea poftei de mâncare, creșterea sau scăderea în greutate”, a precizat dr. Raluca Prepeliță.

Directorul medical a mai specificat și faptul că nu doar spitalul în sine a înregistrat un număr foarte mare de cazuri, ci și ambulatoriile psihiatrice, alte spitale de profil, dar și cabinetele psihologice și de psihoterapie din toată regiunea Iașiului.

Stigmatizarea și incertitudinea

„Anxietatea pacienților crește, pentru că omul are nevoie de certitudine, iar în acest caz niciun cadru medical nu o poate oferi”, explica pentru Libertatea Andreea Dumitrescu, psiholog la Institutul „Marius Nasta” din București. 

Pe lângă incertitudine, există și foarte multă stigmă, spunea psihologul. O stigmă care te poate face să pierzi rude, prieteni, cunoștințe, loc de muncă sau suport. 

Recomandări

„Nu trebuia să te pui cu Putin”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii de Aleksei Navalnîi”, care va apărea în România pe 22 octombrie

„Cel mai mult lucrez cu pacienți cu tuberculoză. Le povestesc despre ce e vorba, cât de important e tratamentul, despre stigmatizare. Dar acum, cu COVID-ul, e mai simplu. Acum oamenilor nu le mai e jenă de tuberculoză, le e jenă de COVID.”

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro