Dintre cei cu simptome continue, 9,4% dintre elevi și 15,5% din personal au spus că impactul a fost atât de sever, încât capacitatea lor de a-și desfășura activitățile de zi cu zi a fost semnificativ redusă.
Jumătate dintre elevi au spus că au putut merge la școală în mod normal, în ciuda simptomelor persistente, în timp ce o proporție similară a personalului (46,6%) a spus că simptomele lor le-a redus capacitatea de a desfășura activități foarte puțin sau deloc, potrivit ONS.
O treime dintre elevii cu simptome continue au frecventat mai mult de jumătate din școală, în timp ce 5,6% au frecventat mai puțin de jumătate. Dintre angajați, 60,9% cu simptome durabile nu a fost necesar să-și ia liber, 15,9% au fost absenți timp de cinci zile sau mai puțin și 3,3% au lipsit de la muncă 61 zile sau mai mult.
„Rezultatele ar trebui interpretate cu prudență, deoarece nu se știe câte persoane ar fi experimentat aceste simptome, chiar dacă nu ar fi fost infectate cu Covid-19. Rata de răspuns la sondaj de 20% înseamnă, de asemenea, că rezultatele pot fi supuse unei erori de interpretare ”, se spune în raport.
Covid de lungă durată
Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA spun că pentru majoritatea persoanelor care dezvoltă COVID-19, simptomele dispar în câteva săptămâni de la debut. Cu toate acestea, unele persoane se confruntă cu probleme de sănătate pe termen lung, cum ar fi oboseala, simptomele cardiorespiratorii și neurologice – un fenomen denumit COVID lung, potrivit Medical News.
În timp ce CDC raportează că simptomele post-COVID par a fi mai puțin frecvente la copii și adolescenți decât la adulți, un studiu realizat de University College din Londra a descoperit că undeva între 2% și 14% au încă simptome cauzate de Covid, la 15 săptămâni de la infectare, potrivi BBC.
Tot mai mulți copii infectați
Dacă primele valuri ale pandemiei de coronavirus nu au adus un număr mare de copii care să sufere forme grave ale bolii, varianta Delta a schimbat situația fiind raportate tot mai multe cazuri în rândul copiilor. Creșterea infecțiilor în rândul copiilor ar fi putut fi evitată dacă vaccinul ar fi fost autorizat mai repede pentru grupa de vârstă 12-15 ani și ar fi permis vaccinarea unui număr ridicat înainte de redeschiderea școlilor, spun mai mulți experți citați de The Independent.
Inițial, vaccinarea cu serul Pfizer a fost permisă doar pentru minorii în vârstă de cel puțin 16 ani. Calea pentru imunizarea copiilor și adolescenților a fost deschisă în mai, odată cu aprobarea dată de EMA pentru administrarea vaccinului și la copii de 12-15 ani. O lună mai târziu, avizul a fost obținut și de vaccinul produs de compania Moderna.
România a dat startul vaccinării copiilor de 12-15 ani pe 2 iunie, inițial cu serul Pfizer, iar din luna august a fost administrat și vaccinul Moderna. În comparație, Marea Britanie a recomandat vaccinul abia în luna septembrie, invocând anterior că nu sunt expuși riscului de a face forme grave ale bolii.
Tot mai mulți copii infectați cu tulpina Delta în România
În România s-au vaccinat până acum cu cel puțin o doză aproximativ 200.000 de copii și adolescenți între 12 și 19 ani, adică 15% dintre cei eligibili. Până la sfârșitul anului, ar putea fi autorizat folosirea vaccinului produs de Pfizer și pentru copiii cu vârstă între 5 și 11 ani.
Doina Azoicăi, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, precizează că este importantă vaccinarea lor pentru că se infectează tot mai mulți cu tulpina Delta, iar în cazul celor mici „frecventarea grădinițelor și a școlilor reprezintă cu certitudine un criteriu de risc”.
Ea atrage atenția, însă, că ar trebui să analizăm cu atenție rezultatele studiilor asupra grupei de vârstă 5-11 ani și „să dăm răspunsuri la toate întrebările, pentru că nu putem merge doar cu prezumții”. În același timp, spune epidemiologul, vaccinarea cât mai multor adolescenți reprezintă „o țintă care trebuie atinsă”.
Potrivit bilanțului raportat marți de autorități, în România, din totalul pacienților internați, 306 sunt minori, 289 fiind internați în secții și 17 la ATI. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Educației pe 22 septembrie, în primele 10 zile de la debutul anului școlar 2021-2022, sunt 3.362 de elevi sau preşcolari infectaţi. Numărul lor s-a triplat față de prima prima raportate făcută la trei zile de la debutul anului școlar.