ComenteazăCuprins:
În timpul mărturiei depuse marți în Senatul SUA, fosta manageră de produs a Facebook, Frances Haugen, a făcut referire în mod repetat la exemple din afara SUA, pentru a explica cum poate fi folosită rețeaua socială în scopuri periculoase.
Fosta angajată a companiei a făcut referiri la legătura dintre activitatea pe Facebook și violențele din Myanmar sau Etiopia, dar și spionajul derulat de China sau Iran.
„Teama mea este că fără acțiune, comportamentele divizive și extremiste pe care le vedem azi sunt doar începutul. Ce am văzut în Myanmar și acum în Etiopia sunt primele capitole are unei povești atât de înfricoșătoare încât nimeni nu o să vrea să o citească până la sfârșit”, a spus Haugen, cu referire la evenimentele violente din cele două țări.
Ce s-a întâmplat însă în cele două țări?
Un val de ură
Facebook a admis în 2018 că nu a reușit să prevină viralizarea postărilor care alimentau ura împotriva minorității Rohingya din Myanmar.
În perioada respectivă, mii sau zeci mii de oameni, membri ai minorității musulmane, au fost uciși de armata din Myanmar și de localnicii budiști, iar sute de mii au fost forțați să părăsească țara.
Un raport redactat de o organizație non-profit angajată de Facebook a relevat că rețeaua socială „a devenit un mijloc pentru cei care încearcă să răspândească ura și să facă rău”.
Raportul a mai subliniat că postările de pe platformă au avut legătură cu actele de violență petrecute în Myanmar.
Printre postările incriminate, scria New York Times în 2018, se afla una care spunea că Islamul este o amenințare globală la adresa Budismului și alta care distribuia o poveste falsă despre o fată budistă violată de un musulman.
Postările nu erau însă opera unor cetățeni obișnuiți, ci a militarilor din Myanmar, care au folosit rețeaua socială pentru a-și susține politica de epurare etnică, potrivit unor oficiali citați de publicația americană.
Militarii din Myanmar, mai scria New York Times, s-au folosit de faptul că rețeaua socială era folosită pe scară largă în Myanmar, unde oamenii o confundă practic cu Internetul.
Facebook a admis că a descoperit „tentative clare și deliberate de a răspândi propagandă, organizate direct de armata din Myanmar”.
Chestionată de New York Times, compania a spus că a șters o serie de conturi care aveau legătură cu armata, dar operau sub acoperirea unor pagini de divertisment. Aceste conturi aveau în jur de 1,3 milioane de urmăritori.
Însă ancheta New York Times a dezvăluit că operațiunea de propagandă derulată pe Facebook de armata din Myanmar începuse cu câțiva ani în urmă.
În tot acest timp, numeroase pagini au postat știri și imagini false despre prespuse masacre comise de minoritatea musulmană, toate însoțite de un limba inflamator care incita la ură și violență.
Postări virale care au alimentat violențele
Haugen a mai spus marți că ierarhizarea postărilor în funcție de succesul de care se bucură acestea – adică în funcție de numărul de aprecieri, distribuiri și comentarii – „alimentează literalmente violența etnică” din țări precum Etiopia, care se confruntă cu o diviziune violentă etnică și regională.
„În vreme ce Facebook a dezvoltat măsuri pentru a reduce pericolul, acestea sunt aplicate inegal”, a spus Haugen.
„Facebook știe de asemenea, a admis asta în public, că ierarhizarea postărilor în funcție de participarea utilizatorilor este periculoasă, fără niște sisteme care să asigure integritatea și securitatea, dar nu a folosit aceste sisteme în cea mai mare parte a lumii. Și de aceea se întâmplă lucruri precum cele din Etiopia”, a spus ea.
Mai multe episoade de violență legate de postări de pe Facebook au avut loc în Etiopia în ultimii ani. În 2020, asasinarea lui Hachalu Hundessa, artist și activist politic din grupul etnic Oromo, a generat violențe în capitala Addis Abeba.
Hundessa, a scris revista Vice, fusese în prealabil ținta unei campanii de dezinformare pe Facebook, organizată de o rețea de pagini nou-create. Moartea lui a declanșat o serie de violențe soldate cu sute de morți.
Vărsarea de sânge, a scris Vice, a fost alimentată de distribuirea pe scară largă pe Facebook a unor postări care incitau la ură și violență. Mulțimile au incendiat case, au linșat, decapitat și dezmembrat victimele.
„Când violența izbucnește offline, conținutul online care incită la atacuri pe criterii etnice, discriminare și distrugere a proprietății se viralizează”, a explicat pentru Vice Berhan Taye, expert al organizației pentru drepturi în domeniul digital Acces Now.
„Inactivitatea Facebook ajută propagarea urii și polarizarea dintr-o țară și are un impact devastator asupra narațiunii și a violențelor”, a spus acesta.
Important este că Facebook fusese deja avertizată cu privire la activitatea sa din Etiopia. În 2019, o postare care s-a viralizat a generat violențe care s-au soldat cu moartea a 80 de persoane, potrivit BBC.
Haugen: Facebook și Instagram pot fi mai sigure, dacă compania vrea asta
Mărturia depusă în Senat de Haugen a urmat unei serii de dezvăluiri făcute de aceasta prin intermediul publicației Wall Street Journal, în care tema de bază a fost faptul că rețeaua socială pune profitul pe primul loc, ignorând siguranța utilizatorilor și efectul toxic asupra democrației.
„Atât timp cât Facebook funcţionează în umbră şi îşi ascunde cercetările de verificarea publică, nu poate fi trasă la răspundere”, a spus Haugen, care a părăsit compania cu zeci de mii de documente confidenţiale.
Important, ea a asigurat că Facebook poate face rețelele mai sigure, dar nu dorește acest lucru.
„Conducerea companiei ştie cum să facă Facebook şi Instagram mai sigure, dar nu adoptă schimbările necesare, pentru că a pus profiturile astronomice deasupra oamenilor. Este nevoie de o acţiune din partea Congresului”, a declarat fosta angajată a grupului.
Răspunsul lui Zuckerberg
La câteva ore după această audiere, Zuckerberg a luat apărarea companiei sale, spunând că acuzaţiile contravin obiectivelor Facebook.
„Afirmaţia că promovăm deliberat conţinut care îi face pe oameni mai furioşi în scopuri de profit este profund ilogică”, a scris el într-o postare pe Facebook, potrivit Agerpres.
„Facem bani din reclame, iar firmele de publicitate ne spun mereu că nu vor ca reclamele lor să fie lângă un conţinut dăunător sau care îndeamnă la ură. Şi nu ştiu să existe vreo companie tech care să îşi propună să dezvolte produse care să îi facă pe oameni furioşi sau depresivi”, a explicat Zuckerberg.
El a mai afirmat că Facebook nu va înceta să îşi analizeze impactul asupra societăţii. Însă a precizat că Congresul trebuie să adopte reguli care să clarifice vârsta legală la care adolescenţii pot folosi serviciile de internet, cum să li se verifice vârsta acestora şi cum să se găsească „un echilibru între intimitatea adolescenţilor şi accesul părinţilor la activitatea lor”.