ComenteazăCu toate acestea, autoritățile se laudă cu cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, de 8,6% în trimestrul al treilea.
Leul, la minime istorice
Leul a scăzut marți la un nou minim istoric, un euro ajungând la 4,6551 lei la cursul oficial anunțat de către Banca Națională a României (BNR). La casele de schimb, însă, acesta a trecut de 4,7 lei pe unitate.
Deprecierea leului în fața euro duce în primul rând la creșterea ratelor pentru cei cu credite în euro sau a chiriilor, care sunt tot în monedă europeană. De asemenea, se scumpesc și autoturismele, al căror preț este tot în euro. În același timp, cresc sumele de plată pentru abonamentele telecom, exprimate la rândul lor în euro.
Un alt efect îl constituie scumpirea alimentelor. Și asta pentru că România importă alimente din Uniunea Europeană. Cum leul se depreciază, același aliment exprimat din euro în lei este mai mult la raft.
Contre între Tudose și BNR
De altfel, premierul Mihai Tudose a aruncat ”săgeți” către BNR, acesta spunând că banca centrală poate și trebuie să intervină pentru a apăra leul. De altfel, Tudose a afirmat că nu exclude nici ipoteza ”unei răzbunări” a unei părți a sistemului bancar, după ce statul a pus băncile să plătească mai multe impozite.
În schimb, Daniel Dăianu – membru în consiliul de administrație al BNR – a afirmat la un post de televiziune că BNR nu poate în același timp și să apere leul și să mențină dobânzile mici.
Cresc ratele la credite
Și aici ajungem la un alt punct ”contondent” între BNR și Guvern. Mai exact, indicele ROBOR a atins vineri, 24 noiembrie, un nou maxim al ultimilor ani. Astfel, indicele ROBOR la trei luni a ajuns la 2,19%, valoarea acestuia dublându-se în ultimele două luni.
În funcție de indicele ROBOR sunt calculate creditele în lei, astfel că un ROBOR mai mare se traduce în rate mai mari pentru creditele ”Prima Casă”.
Scumpiri la alimente
Nu este singura năpastă care s-a abătut asupra românilor. Prețul alimentelor a crescut în ultima vreme, iar la ouă chiar s-a dublat.
Din cauza scumpirilor, Petre Daea, ministrul Agriculturii, a cerut Consiliului Concurenței să intervină.
De asemenea, curentul electric s-a scumpit cu 5% de la 1 octombrie, iar gazele naturale cu 6%, tot de la aceeași dată.
Reintroducerea supraaccizei
Nici la carburanți nu stăm mai bine: Guvernul a reintrodus supraacciza de 7 eurocenți pe litru începând cu 15 septembrie, iar aceasta a dus la creșterea prețului benzinei și motorinei cu 14%.
Problema contribuțiilor sociale
Că tot am ajuns la capitolul taxe, Guvernul a adoptat și trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat începând cu 1 ianuarie 2018. Sindicatele contestă puternic măsura pentru că există posibilitatea ca salariile să scadă cu 20% în mediul privat.
Patronii trebuie să majoreze salariile cu 22% pentru ca salariații să nu aibă veniturile diminuate. Potrivit unui studiu Adecco, numai 45% din companiile din România intenționează să majoreze salariul brut pentru a compensa trecerea contribuțiilor. Aproximativ 4% dintre companii vor acoperi parțial creșterea nivelului brut al salariaților, în timp ce 2% dintre respondenți au spus că angajații lor vor avea salarii nete mai mici din 2018. Un procent de 37% așteaptă răspuns de la sediile centrale ale companiilor.
Pentru programatori, cercetători și persoanele cu dizabilități trecerea contribuțiilor înseamnă reducerea cu 10% a salariilor. Și asta pentru că aceștia sunt deja scutiți de impozitul pe venit, astfel că reducerea acestuia de la 16% la 10% nu le va compensa nimic.
Impozite mărite pe casă și mașină
Legat de impozitul pe venit, scăderea acestuia de la 16% la 10% va aduce o gaură bugetară autorităților locale. Și asta pentru că primăriile primeau o cotă parte din banii strânși de stat din acest impozit. Și cum acestea rămân cu mai puțini bani au la îndemână o soluție: creșterea taxelor locale, adică a celor pe casă și mașină.
Deja există exemple de astfel de cazuri. Primăria Satu Mare ia în calcul majorarea impozitelor pe clădiri şi autoturisme cu 20% începând cu 1 ianuarie 2018 pentru a compensa pierderea financiară pe care o va suporta autoritatea locală după modificările fiscale adoptate de Guvern, a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, primarul Kereskenyi Gabor.