Eforturile Suediei de a elimina cash-ul au crescut riscul de fraude online

În 2018, guvernatorul celei mai vechi bănci centrale din lume a cerut introducerea unei legislații pentru a asigura sistemul de plăți digitale ca bun public. Această inițiativă vine pe fondul creșterii tranzacțiilor digitale.

Suedezii devin tot mai conștienți de vulnerabilitatea cetățenilor în absența cash-ului. ,,Când ai un sistem integral digital, ești lipsit de arme pentru a te apăra în cazul în care cineva îl închide „, declară liderul unui ONG care militează pentru păstrarea relevanței cash-ului.

În 1660, Riksbank, banca centrală a Suediei, a fost prima din lumea vestică ce a introdus banii de hârtie. În 2016, Suedia a fost din nou în avangarda sistemelor monetare, promovând eliminarea cash-ului în favoarea plăților electronice.

Inițial, sistemul digital a fost văzut ca un simbol al modernității, dar are vulnerabilități la fraudă și atacuri, de care suedezii devin tot mai conștienți.

Majoritatea consumatorilor se descurcă fără cash, iar numărul magazinelor și cafenelelor care refuză plățile în bancnote și monede este în creștere. Criticile au fost sporadice, o explicație fiind că suedezii au încredere în guvern și autorități și nu văd motive de suspiciune.

Christian Engström, fost parlamentar al Partidului Piraților, critică societatea fără cash. Acesta explică de ce reacția este slabă. ,,Guvernele suedeze au fost mai degrabă drăguțe; am fost destul de norocoși în ultimii 100 de ani. În alte țări este mai multă conștientizare asupra faptului că nu poți avea încredere în guvern tot timpul. În Suedia este greu să-i mobilizezi pe oameni.”

Recomandări

Crima pasională din lumea bună a Bucureștiului care a rămas nerezolvată și la 90 de ani distanță. Cum a sfârșit Tita Cristescu, prima Miss România

Banca Centrală face declarații îngrijorătoare

În ultima perioadă, oamenii devin tot mai conștienți și se organizează pentru a proteja utilizarea numerarului. Asociația Kontantupproret (rebeliunea cash-ului) era văzută inițial ca o mișcare retrogradă, reprezentând vârstnicii și pe cei care nu țin pasul cu tehnologia.

Un avertisment din partea băncii centrale în februarie a amplificat îngrijorările. Guvernatorul Riksbank, Stefan Ingves, a declarat că este necesară o legislație pentru a asigura controlul public al sistemului de plăți. Ingves a subliniat că realizarea încasărilor și efectuarea plăților reprezintă un ,,bun colectiv”, similar cu apărarea, justiția sau statisticile oficiale.

,,Cei mai mulți cetățeni se simt inconfortabil să predea aceste funcțiuni sociale unor companii private”, a spus Ingves .

El a adăugat că ,,ar trebui să fie evident că nivelul de pregătire al Suediei ar fi slăbit, în cazul unei crize serioase sau al unui război, dacă nu decidem noi cum gospodăriile populației și firmele vor plăti pentru combustibil, provizii și alte necesități”. Aceste declarații subliniază importanța menținerii controlului public asupra sistemelor de plăți.

Informațiile publicate de Profit.ro arată că remarcile șefului băncii centrale nu oferă mult sprijin celor care vor să atragă atenția asupra riscurilor unei societăți fără numerar.

Recomandări

Trecerea la ora de iarnă. Când a apărut conceptul și cum a evoluat de-a lungul timpului. Dr. Richard Constantinescu: „Un experiment social cu implicații adânci” | Interviu

Björn Eriksson, fost comisar de poliție și lider al asociației Kontantupproret, avertizează: ,,atunci când ai un sistem integral digital, ești lipsit de arme pentru a te apăra în cazul în care cineva îl închide.”

El subliniază că ,,dacă Putin invadează Goltland (cea mai mare insulă a Suediei), ar fi destul pentru el să închidă sistemul de plăți. Nicio țară din lume nu ar trebui să-și asume asemenea riscuri.” Eriksson atrage atenția asupra faptului că cetățenii nu ar trebui să aibă atâta încredere în cele 4 bănci care formează un monopol în Suedia.

Plățile electronice nu sunt complet sigure

Utilizarea plăților electronice ar trebui să coexiste cu deținerile de numerar, afirmă un consultant în securitate digitală. Mattias Skarec susține că nu există un sistem tehnologic invulnerabil la opriri tehnice sau fraudă.

Skarec nu înțelege de ce Suedia trebuie să fie împărțită în două tabere și de ce cei care iubesc tehnologia ar trebui să fie incomodați de ceilalți.

,,Suntem naivi să ne gândim că putem abandona complet cash-ul și să ne bazăm în schimb pe tehnologie.” , spune Skarec.

El amintește de problemele la plățile cu cardul înregistrate de două bănci suedeze în 2017. În plus, există întotdeauna autori de fraude care încearcă să exploateze deficiențele sistemelor digitale pentru a sustrage sume mari de bani din conturile persoanelor sau din fondurile de pensii.

Recomandări

Culmea interceptărilor. Fost șef de la Imigrări Caraș-Severin, acuzat de corupție, înregistrat de DNA în timp ce vorbește singur: „Care … e ăsta!? Nu înțeleg”

Băncile recunosc și ele faptul că plățile digitale pot fi vulnerabile, la fel ca și numerarul. Skarec pledează pentru o abordare echilibrată între plățile electronice și utilizarea numerarului.

70% dintre suedezi încă vor plata cash

Un sondaj recent arată o îngrijorare crescândă în rândul opiniei publice suedeze. 70% dintre respondenți doresc să păstreze opțiunea de a folosi cash-ul, în timp ce doar 25% susțin o societate fără numerar.

Pozițiile din Parlament, atât din partea stângă, cât și din partea dreaptă, reflectă aceste îngrijorări legate de eliminarea cash-ului. Partidul Piraților și-a construit o platformă politică bazată pe opoziția față de supravegherea de masă de către stat și companii private.

Fostul deputat Engström subliniază că, deși în prezent nu există suspiciuni privind motivațiile guvernului suedez, nu se știe cum vor evolua lucrurile în viitor. ,,Dacă ai control asupra serverelor care aparțin Visa și MasterCard, ai și controlul asupra Suediei”, a declarat acesta.

Aceste preocupări reflectă temeri mai largi legate de securitatea financiară și libertatea individuală în contextul digitalizării economiei.

Urmărește-ne pe Google News