Cel mai recent sfat nutrițional din partea statului egiptean sugerează cetățenilor care întâmpină probleme să mănânce gheare de pui, o parte a păsării bogată în proteine, dar rezervată de obicei câinilor sau pisicilor.
Recomandarea a stârnit furia populației și a intensificat criticile la adresa guvernului.
Multe state din întreaga lume se luptă cu creșterea prețurilor, dar Egiptul a depășit în martie o inflație de 30% și este una dintre țările care suferă cel mai mult.
Pentru mulți oameni, produse de bază precum uleiul de gătit sau brânza au devenit obiecte de lux inaccesibile. Prețul unor produse s-a dublat sau triplat în câteva luni.
„Mănânc carne o dată pe lună, sau nu o cumpăr deloc. Cumpăr pui o dată pe săptămână”, a declarat pentru BBC Wedad, o mamă cu trei copii.
Problemele unei țări
Unul dintre factorii care agravează criza Egiptului este acela că țara se bazează foarte mult pe alimentele importate, mai degrabă decât pe agricultura internă, pentru a-și hrăni populația uriașă de peste 100 de milioane de oameni.
Chiar și cerealele folosite pentru hrana păsărilor sunt importate.
Anul trecut, pe parcursul a 12 luni, lira egipteană a pierdut jumătate din valoarea sa față de dolarul american. Îanuarie, când guvernul a devalorizat din nou moneda, costul importurilor, cum ar fi cerealele, a crescut considerabil.
În urmă cu un an, Wedad trăia confortabil din pensia sa lunară de 5.000 de lire. Ea s-ar fi descris ca făcând parte din clasa de mijloc. Acum, asemenea multor altor egipteni, face eforturi să trăiască de la o pensie la alta.
Președintele Adbdul Fattah al-Sisi spune frecvent că problemele economice au fost cauzate de tulburările care au urmat revoltei egiptene din 2011, dar și de creșterea rapidă a populației. El indică, de asemenea, pandemia, care a fost urmată de războiul din Ucraina.
Invazia Rusiei în Ucraina a dat într-adevăr o lovitură serioasă economiei, scrie BBC. Egiptul este al doilea mare importator de grâu din lume, iar Rusia și Ucraina erau principalii săi furnizori. Când războiul a întrerupt exporturile, prețul grâului – și, în consecință, al pâinii – a crescut vertiginos.
Turiștii ruși și ucraineni obișnuiau să viziteze Egiptul, așa că și sectorul turistic a pierdut și el bani. Turismul, care ar fi trebuit să genereze aproximativ 5% din PIB fusese deja grav afectat de pandemie.
Vina guvernului
Analiștii sugerează că pașii greșiți din partea guvernului au înrăutățit mult o situație deja proastă.
Puterea și influența președinției, a armatei, a agențiilor de securitate și a serviciilor de informații a crescut în perioada în care președintele Sisi a fost la conducere țării, potrivit lui Timothy Kaldas, economist politic la think tank-ul „The Tahrir Institute for Middle East Policy”.
Kaldas a explicat pentru BBC că acest lucru s-a întâmplat prin extinderea companiilor deținute de regim. Armata, spre exemplu, a primit contracte publice pentru proiecte uriașe de infrastructură.
Drept urmare, implicarea sectorului privat s-a redus dramatic, companiile care nu sunt afiliate regimului nefiind în măsură să concureze. Mulți investitori străini au abandonat Egiptul.
Din cauza dificultăților, Egiptul a cerut ajutorul Fondului Monetar Internațional (FMI) de patru ori în ultimii șase ani. Aproape jumătate din veniturile statului sunt destinate rambursării acestor datorii, care se ridică la 90% din PIB.
Țările din Golf, precum Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, au cumpărat active de stat și ajută la susținerea Egiptului, dar și-au înăsprit și condițiile pentru investiții suplimentare.
Atât Occidentul, cât și vecinii din Golf se tem de consecințele unui faliment al celei mai populate țări din Orientul Mijlociu.
Greutățile economice din trecut au generat revolte și au contribuit la căderea foștilor președinți Hosni Mubarak și Mohammed Morsi. Și există deja semne că furia tot mai mare a populației va provoca din nou tulburări.
„Nu pot să vă spun cât de mult regretăm noi, femeile, ziua neagră în care ne-am dus să vă votăm”, a spus o femeie egipteană președintelui Sisi, într-un videoclip care a devenit viral pe rețelele sociale. „Ne-ați făcut viața un iad”, a spus ea.
Mihai21 • 19.03.2023, 20:57
Nu mai e mult pana cand si Romania o sa ajunga la acest nivel!Deocamdata e sustinuta de banci,imprumuturi si PNRR.Cum pe partea privata nu se misca mai nimic decat supermarket-uri din Occident,pe partea de stat toti s-au inmultit ca parazitii la buget sa vedem totusi cu falimentul bancilor ce o sa urmeze!