ComenteazăToni Tecuceanu
Actorul Toni Tecuceanu de la emisiunea „Cronica Cârcotaşilor” difuzată la Prima TV a încetat din viaţă, pe 5 ianuarie, din cauza unor complicaţii la plămâni, fiind diagnosticat, conform surselor medicale iniţiale, cu gripă porcină.
Toni Tecuceanu a făcut parte din echipa „Cronica Cârcotaşilor” aproape 3 ani, timp în care i-a parodiat mai des pe Adrian Năstase şi Gigi Becali.
Moartea membrului echipei „Cârcotaşilor” a pornit o adevărată isterie în rândul populaţiei care a luat cu asalt timp de câteva săptămâni toate punctele de vaccinare împotriva gripei porcine, fiind nevoie de deschiderea unor locuri suplimentare pentru efectuarea vaccinului. Profesorul Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat la acea vreme în Ministerul Sănătăţii, a fost acuzat, ulterior, de rudele lui Toni că a mediatizat acest caz tocmai pentru a face oamenii să se vaccineze. Paul Tecuceanu, fratele lui Toni, a susţinut că acesta s-a stins, de fapt, din cauza unui virus luat din spital.
Soţul Gabrielei Vranceanu Firea, Răsvan, a murit, pe 24 ianuarie, la varsta de 54 de ani, în urma unui atac cerebral. Răsvan avusese probleme cu sănătatea şi în trecut, el suferind în 1998 un atac de cord.
Gabriela şi Răsvan s-au căsătorit în 1993 şi aveau împreună un băieţel, pe Tudor, în vârstă de 14 ani.
Prezentatoarea de la Antena 3 s-a recăsătorit în luna septembrie cu primarul oraşului Voluntari, Florentin Pandele.
Mihaela Tonitza, soţia actorului Ştefan Iordache
Cunoscuţii au declarat după dispariţia doamnei că sunt convinşi că femeia îşi dorea să plece de pe lumea asta, după moartea soţul ei. De altfel, la înmormântarea lui Ştefan Iordache, Mihaela a venit cu o coroană pe care era scris “Aşteaptă-mă!”, iar la câteva zile după tristul eveniment dădea un anunţ şocant în presă, la rubrica “decese-comemorări”: “Sufletul şi viaţa mea nu m-au părăsit. Ne întâlnim curând… Ştefane, aşteaptă-mă. Fără tine n-am nici un rost. Te iubesc, Coco. Michaela”.
Mihaela Tonitza a fost profesoară la Universitatea de Teatru şi Film din Bucureşti şi a condus timp de 16 ani Teatrul Ţăndărică. Ea şi Ştefan Iordache s-au căsătorit în 1970.
Mile Cărpenişan
Pe 22 martie, lumea presei era zguduită de vestea morţii jurnalistului Mile Cărpenişan. La doar 34 de ani, Mile a încetat din viaţă din cauza unei septicemii generalizate declanşate de un furuncul.
Mile Cărpenişan a fost, mai bine de 10 ani, corespondent al posturilor TV Antena 1 şi Antena 3, realizând numeroase reportaje din zonele de război. S-a făcut remarcat prin transmisiunile din Iugoslavia aflată în război, din Irak sau din Asia afectată de tsunami. În 2008, Cărpenişan a încheiat colaborarea cu posturile Antena 1 şi 3, fiind freelancer.
Cu puţin timp înainte să fie internat în spital, jurnalistul fusese implicat într-o campanie umanitară pentru salvarea unui tânăr bolnav de leucemie, Daniel Răduţă. Atunci şi-a dăruit unei licitaţii casca de război pe care a purtat-o în timpul transmisiilor de pe front, pentru a contribui la strâgerea de fonduri care să facă posibilă o operaţie de transplant pentru Daniel Răduţă.
Antrenorul echipei de handbal masculin HCM Constanţa, Zoran Kurtes, a decedat la doar o zi după ce reuşise să câştige cel de-al doilea titlu de campion al României cu echipa sa. Tehnicianul a dispărut dintre noi la doar 44 de ani.
Sârbul va rămâne în istorie drept primul antrenor care a reuşit să califice o formaţie românească de handbal masculin în “optimile” Ligii Campionilor (2010).
Cauza decesului lui Zoran Kurtes, care a survenit într-o cameră a Hotelului Flora din Mamaia, a fost, potrivit medicilor, o asfixie mecanice, antrenorul înecându-se cu propria vomă.
Zoran Kurtes era căsătorit cu Desa, medic în Novi Sad (Serbia), şi avea doi copii, Aleksander (16 ani) şi Vladimir (11 ani).
Pe 26 mai, românii şi-au pierdut unul dintre cei mai îndrăgiţi artişti, maestrul Jean Constantin stingându-se din viaţă, la vârsta de 81 de ani. Cu un an în urmă, actorul suferise un preinfarct însă de această dată inima sa nu a mai făcut faţă.
Jean Constantin s-a născut la 21 august 1928 la Techirghiol, în judeţul Constanţa. A debutat pe scenă la secţia de estradă din cadrul Teatrului de Stat Fantasio din Constanţa, în 1957.
Actorul a debutat anii 60 şi a jucat în circa 80 de filme, cum ar fi „Baronul Ecluzei” (1960), „Răzbunarea haiducilor”(1968), „Zile de vară” (1968), „Prea mic pentru un război atăt de mare” (1969), devenind celebru în anii 70, cu seria de filme de comedie „BD”, unde a jucat alături de Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu, Puiu Călinescu şi Iurie Darie, dar şi „Nea Marin miliardar” (1979), unde i-a avut colegi Amza Pellea, Sebastian Papaiani, Draga Olteanu-Matei, Stela Popescu şi Ştefan Bănică. Totodată, Jean Constantin este foarte cunoscut şi pentru rolul lui Ismail din „Toate pânzele sus”, de Mircea Mureşan
Printre cele mai recente filme în care a jucat celebrul actor se numără „Poker” şi „Supravieţuitorul” (2008), de Sergiu Nicolaescu, „Roming”, de Jiri Vejdelek (2007), „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii” (2006), de Cătălin Mitulescu, „Păcală se întoarce” (2006), „A doua cădere a Constantinopolului” (1994), „Chiriţa la Iaşi” (1987), „Iancu Jianu, haiducul” (1981), „Nea Marin miliardar” (1979), „Haiducii lui Saptecai (1970)”, „Procesul alb” (1965) etc.
Jean Constantin a primit premiul pentru întreaga activitate la Gala Premiilor Gopo din 2008, dar şi premiul special pentru teatru de revistă, acordat de UNITER, în 2003.
Pe 14 iulie, în ziua în care ar fi împlinit 43 de ani, cântăreaţa Mădălina Manole a plecat din această lume, lăsând în urma ei o groază de întrebări, de suspiciuni şi multă tristeţe. Conform informaţiilor oferite de anchetatori, interpreta s-a sinucis înghiţind Furadan, un pesticid extrem de toxic. Mădălina avea un băieţel în vârstă de un an şi o lună la acel moment şi avea pregătit materialul discografic pentru cel de-al nouălea său album.
La doar câteva zile de la înmormântarea artistei, un adevărat război mediatic a început între părinţii Mădălinei şi soţul acesteia, Petru Mircea, care a fost acuzat, direct şi indirect, de aceştia că ar fi responsabil pentru decesul artistei. Schimburile de replici şi acuzele continuă să curgă, chiar şi acum, la mai bine de cinci luni de la dispariţia celei care a fost alintată de public „fata cu părul de foc”.
Deputatul democrat-liberal Ioan Timiş, în vârstă de 59 de ani, a murit, în luna august, răpus de cancer. Politicanul a făcut parte din primul parlament al României de după 1990, atunci când a fost ales pe listele Frontului Salvării Naţionale.
În mandatul 1992 a intrat în legislativ pe listele PD, din care a plecat în 1995. În 2000, după o absenţă de patru ani, revine în Camera Deputaţilor, de data asta pe listele PDSR, devenit PSD, de unde pleacă în iunie 2006 pentru a se muta la PNL. Tot pe listele liberalilor este ales şi în 2008, pentru ca în primăvara acestui an să treacă la PDL.
Ioan Timiş era la a doua căsătorie, după ce prima soţie a murit într-un accident rutier, şi avea trei copii. Cel mai mare dintre ei, din căsătoria anterioară, este Rareş Timiş, solistul trupei Impact.
Compozitorul Anton Şuteu a murit, pe 13 septembrie, în urma unui atac cerebral, la 63 de ani. Compozitorul şi profesorul român a căzut în plină stradă, iar echipajul SMURD sosit la faţa locului l-a resuscitat 50 de minute, însă în zadar.
Şuteu a fost doctor în muzicologie la Universitatea Natională de Muzică din România (2005), asistent (1972-1990), lector (1990-1992), conferenţiar (1992-2006) şi profesor (din 2006), la catedrele de compoziţie si muzicologie la Universitatea Natională de Muzică din Bucureşti.
A fost distins cu Premiul Gaudeamus la Concursul internaţional din Olanda (1979), cu Menţiunea speciala a juriului Trandafirul de aur de la Montreux/Elveţia (1984), cu Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (1986, 1987), cu Premiul Uniunii Cineaştilor din Romania (1991, 1992, 1993, 1995, 1996), cu Premiul Marocului (Casablanca, 1989) şi cu Ordinul Steaua României în grad de cavaler (2000).
Actorul de comedie şi revistă Horia Şerbănescu s-a stins din viaţă, la vârsta de 86 de ani, pe 19 septembrie.
Alături de un alt actor extrem de îndrăgit de public, Radu Zaharescu, Horia Şerbănescu a scris istoria Teatrului de Revistă, identificându-se practic, cu existenta acestuia, din momentul în care a fost lansat de Constantin Tănase, la „Carabus”.
De-a lungul anilor cuplul Horia Şerbănescu-Radu Zaharescu a fost cel mai solicitat de Televiziunea Română. Horia Şerbănescu avea doi copii, Mugur şi Ilinca.
Elena Băsescu, mama preşedintelui
Anul trecut, mama preşedintelui Traian Băsescu fusese internată la Institutul Oncologic din Capitală, şi a fost supusă unei intervenţii chirugicale.
Cu mai mult timp în urmă, şeful statului a recitat, în timpul unei emisiuni „Serviciul Român de Comedie” de la PRO TV, o poezie pe care a scris-o pentru mama sa, atunci când a fost plecat pe mare. „Casa era pustie şi cernită / Şi ai plecat încet, spre cimitir, / Ca să aşezi în ţărâna încă proaspăt răvăşită / Un trandafir, trei lacrimi şi-un sărut, / La capul mamei ce murise tristă, / Cu gândul la copilul ce-a crescut”.
Ilie Alexandru, unul dintre primii miliardari ai României după anul 1989, a murit în luna octombrie a acestui an. Afaceristul, în vârstă de 58 de ani, s-a stins în somn, pe patul de spital, în urma unui accident vascular.
Unul dintre cei mai bogaţi români din anii 90, Ilie Alexandru a avut numeroase afaceri: fabrică de ulei, fabrică de mezeluri, fabrică de televizoare color, lângă Slobozia şi-a construit Parcul de vacanţă Hermes, unde şi-a făcut o vilă, copie fidelă a fermei Southfork din celebrul serial american “Dallas”, dar şi o copie a Turnului Eiffel din Paris, Franţa. De asemenea, avea afaceri în agricultură.
În 2001 a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru înşelăciune, evaziune fiscală şi afaceri ilegale cu cereale. A ieşit însă mai devreme cu patru ani, în februarie 2009, pentru bună purtare. De numele lui Ilie Alexandru este legat şi falimentul Bancorex, de unde luase un împrumut de 4 miliarde de lei şi 3 milioane de dolari.
Controversatul fost general Mihai Chiţac a murit, pe 1 noiembrie, la vârsta de 81 de ani. Chiţac suferea de mai multe boli cronice, el fiind eliberat din închisoare pentru a fi supus unei intervenţii chirurgicale pe cord.
Fostul general a fost condamnat, alături de fostul general Athanasie Stănculescu, la 15 ani de închisoare în urma procesului referitor la reprimarea manifestanţilor de la Timişoara, din decembrie 1989, decizia rămânând definitivă în 16 octombrie 2008.
Adrian Păunescu
Poetul fusese internat la Spitalul de Urgenţă Floreasca pe 26 octombrie, purtătorul de cuvânt al unităţii spitaliceşti declarând la acel moment că pacientul urma să fie supus mai multor investigaţii, pentru nişte afecţiuni mai vechi. În ziua următoare internării, starea de sănătate a lui Adrian Păunescu s-a ameliorat puţin, din punct de vedere al insuficienţei respiratorii, declara dr. Şerban Brădişteanu, precizând că Adrian Păunescu era atent monitorizat. Potrivit medicului, starea poetului Adrian Păunescu s-a înrăutăţit pe fondul unor suferinţe mai vechi – diabet de 10-12 ani, – pacientul suferind de insuficienţă cardiacă, renală, hepatică şi respiratorie.
Adrian Păunescu s-a născut la 20 iulie 1943, în comuna Copăceni, judeţul Bălţi, Republica Moldova. A debutat ca poet în anul 1960, iar din 1973 a condus revista Flacăra. Cenaclul „Flacăra” pe care l-a înfiinţat a devenit un adevărat fenomen de masă, cu care susţine 1.615 manifestări de muzică, poezie şi dialog, în faţa a mai mult de 6 milioane de spectatori. Atât Cenaclul cât şi revistele pe care le-a dirijat au exercitat o atracţie indiscutabilă asupra tineretului şi a vieţii publice din România datorită combinaţiei de idei de stânga de inspiraţie occidentală şi de naţionalism. Mulţi artişti pe care autorităţile comuniste îi puteau considera „subversivi” au fost lansaţi sau promovaţi de Păunescu prin Cenaclul Flacăra.
Cu peste 50 de cărţi publicate şi alte şapte volume în curs de publicare, Adrian Păunescu este considerat unul dintre cei mai prolifici poeţi români contemporani, dar şi una dintre cele mai controversate figuri din cultura românească.
Pe 20 noiembrie, o altă sinucidere zguduia lumea artistică românească, după moartea Mădălinei Manole. Soprana Roxana Briban a fost găsită fără suflare în cadă, cu venele tăiate, la doar 39 de ani. Roxana Briban a fost angajată a Operei Naţionale Bucureşti în perioada 2000-2009.
Artista a cântat pe scenele unor mari instituţii din lume, precum Volksoper Wien, Deutsche Oper Berlin, Théâtre du Capitole de Toulouse, Teatro Municipal de Santiago de Chile şi Het Muziektheater Amsterdam.
Patric Petre Marin
Prezentatorul emisiunii “Bugetul meu” de pe TVR 2, Patric Petre Marin (54 de ani), a murit, pe 8 decembrie, într-un accident terifiant petrecut pe DN1, la ieşirea din localitatea ilfoveană Săftica.
Născut în 1956, prezentatorul era căsătorit cu actriţa Dana Tapalagă, cu care avea trei copii. A absolvit Politehnica în 1982, la secţia Energetică, şi până în 1990 a lucrat ca inginer.
Un an mai târziu, a absolvit şi Academia de Teatru şi Film, la clasa lui Mircea Albulescu, şi apoi a lucrat la Teatrul Bulandra, dar şi la Teatrul Mic, unde a ajuns director adjunct.
Rodica Tapalagă
Actriţa Rodica Tapalagă, în vârstă de 71 de ani, a murit în locuinţa sa din Bucureşti. Artista suferea de colagenoză, iar cu timpul, boala i-a afectat plămânii şi rinichii.
Actriţa Rodica Tapalagă s-a născut la 12 ianuarie 1939 la Dorohoi, judeţul Botoşani. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ‘I.L. Caragiale din Bucureşti în 1959 şi a fost distinsă cu premiul Asociaţiei Cineaştilor din România ACIN pe 1976 pentru rolul din ”Tănase Scatiu” iar în 2001 a primit premiul UNITER pentru întreaga activitate.
A fost căsătorită cu scenograful Ion Popescu-Udrişte, cu care avea un fiu – Barbu Popescu, şi a fost sora actorului Ştefan Tapalagă.
De-a lungul anului 2010, şi suflarea sportivă a fost lovită de dispariţia mai multor personalităţi din acest domeniu. Pe 26 ianuarie 2010, fosta karatistă Cosmina Păun a murit din cauza leucemiei. În luna februarie se stingea din viaţă fostul mare arbitru de fotbal Mircea Salomir, la aproape 65 de ani. Salomir suferise cu un an înainte o intervenţie chirurgicală pe creier. Tot în februarie, Marian Pârşă, în vârstă de 23 de ani, fostul jucător al formaţiilor Petrolul Ploieşti şi Şerif Tiraspol, a decedat din cauza cancerului.
În martie, „profesorul” Gheorghe Constantin a murit la vârsta de 77 de ani. Constantin a fost triplu golgeter al campionatului românesc şi o fostă mare glorie a echipei Steaua. „Profesorul” suferea de mai multe afecţiuni cardiace şi a trecut prin mai multe intervenţii chirurgicale.
Fostul rapidist Sandu Neagu a murit, la vârsta de 61 de ani, în urma unui stop cardiorespirator. În momentul internării în spitalul Universitar, Neagu avea o fractură la şold şi suferea de mai mult timp de o ciroză. Neagu a făcut parte din echipa care a câştigat primul titlu (sezonul 1966/1967) şi are în palmares şi două Cupe ale României.
Fostul jucător de rugby al echipei CSU Aurel Vlaicu Arad, Alexandru Grădinaru (foto jos), a încetat din viaţă, în luna iulie, la doar 19 ani. În data de 31 martie, tânărul fusese accidentat grav în meciul de rugby dintre CS UAV Arad şi Ştiinţa Baia Mare, rămânând paralizat de la brâu în jos.
Citeşte şi: „Ei ne-au părăsit în anul 2010 (II)”