„Ei nu există!” Sindicatele acuză Guvernul că discriminează angajații care lucrează pe salariul minim la acordarea de ajutoare sociale

Guvernul recunoaște că suma de 2.000 de lei pe lună nu este îndeajuns pentru a trăi în România, astfel că ar trebui să majoreze consistent salariul minim și să calculeze un coș minim de subzistență, susțin sindicaliștii.

• În acest moment, salariul minim în România este de 2.550 de lei brut, ceea ce înseamnă 1.524 de lei net.
• Numărul contractelor de muncă pe salariul minim a depășit 1,9 milioane în luna ianuarie a acestui an, conform datelor din REVISAL, sistemul care centralizează angajații din România, citate de Ziarul Financiar.

Bogdan Hossu: Comportamentul statului va împinge tot mai mulți români să emigreze

Sindicatele acuză că statul a luat în ultimii ani mai multe decizii greșite legate de salarizare, iar acestea împing oamenii să plece din țară.

Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, spune că statul îi discriminează fix pe cei care contribuie la buget.

„E mai mult decât ipocrizie, este iresponsabilitate în decizia politică. Salariații sunt cei care produc și contribuie la buget și exact cei care contribuie sunt discriminați”, a declarat Hossu pentru Libertatea.

Recomandări

Agamiță Dandanache, varianta 2024. PNL și PSD continuă tradiția impunerii de oameni de la centru în teritoriu

Acesta acuză că salariații din România au fost de mai multe ori defavorizați în ultimii ani și dă ca exemplu trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat, adoptată în 2017.

Nu face decât să accentueze situația salariaților: au creat facilități pentru capital, creăm acum și pentru pensionari, dar care nu se bazează pe contributivitate. Dacă statul spune că nu îți sunt de ajuns 2.000 de lei pe lună și trebuie să ai 2.700, atunci pensionarul cu 2.200 de lei ar trebui să primească și el 500 de lei până la 2.700. La fel, trebuie să primească diferența și salariatul care are 1.500 de lei.

Bogdan Hossu:

„Nu te face decât să vrei să pleci din țară”, punctează acesta.

Dumitru Costin: „Ei nu există!”

Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical (BNS), spune că a solicitat deja convocarea Consiliului Național Tripartit (CNT), care include sindicate, patronate și autorități, pentru a discuta majorarea salariului minim.

Costin susține că salariații din mediul concurențial din România au fost „abandonați complet” de către stat.

Recomandări

Babadag, oraşul nunţilor între copii. Explicaţia autorităţilor care nu intervin: „comunitatea e una închisă şi deseori refuză a comunica în limba română”

„Nimic din politicile și măsurile statului nu-i vizează. Pentru 4,5 milioane de români din privat autoritățile nu au niciun fel de măsuri. Au luat pentru pensionari și bugetari”, a afirmat Costin.

Acesta cere un mecanism clar pentru calcularea salariului minim, care să nu se schimbe anual în funcție de partidele de la guvernare.

„Ei nu există pentru guvernanți!”, se plânge Costin.

„Fraudă fiscală legală”

Atât Costin, cât și Hossu, critică și majorarea opțională a salariului minim cu 200 de lei pe care angajatorii o pot face la schimb cu facilități fiscale.

Guvernul a decis în martie scutirea de taxe pentru angajatorii care majorează salariul minim cu această sumă.

Hossu spune că măsura nu se aplică decât voluntar și susține că statul ar fi trebuit să creeze o deductibilitate pentru toți cei cu salariul minim.

„Creșterea cu 200 de lei a salariului minim doar pentru angajatorii care o oferă la schimb cu deduceri este o fraudă fiscală legală. Nu arată decât o politică de degringoladă”, acuză sindicalistul.

Mediul de afaceri critică și el măsura: „Este o chestiune de imagine”

Măsura este criticată și de Cristian Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

Recomandări

Putin e „ca bunicul meu care se îmbată la o petrecere de familie și îi deranjează pe toți”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (III)

„Evident că este o chestiune de imagine pentru ca cineva să spună apoi «Uite, domne, ne mai dau». Cel mai strigător la cer, pe lângă discriminarea între pensionari, este la cei cu salariul minim”, arată acesta.

Întrebat dacă i se pare normal acest lucru, Pârvan spune că aceasta este doar una dintre multele decizii ale coaliției care nu au sens.

„Au angajat 15.000 de salariați în sistemul bugetar, îi dăm înainte cu PNRR deși noi nu absorbim fonduri europene, dăm înainte cu gazele din Marea Neagră, dar nu exploatăm la Caragele…”, enumeră reprezentantul mediului de afaceri.

Ministerul Muncii: Cei cu venituri mici pot aplica la vouchere

Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii, spune că pentru românii cu venituri mici există sistemul de vouchere.

Românii cu salariul minim care au cel puțin doi copii în întreținere și venit sub 600 de lei pe membru de familie se pot încadra la măsura privind voucherele. Astfel, pot beneficia de 250 de lei în plus la fiecare două luni, ceea ce înseamnă 1.000 de lei anual.

Cristian Vasilcoiu, secretar de stat la Ministerul Muncii:

Acesta a adăugat că salariul minim se negociază în sistem tripartit, cu sindicatele și patronatele, și crește anual.

„Nu putem să creștem deodată, pentru că vin patronatele și spun că pleacă din România. Întotdeauna când se dau astfel de ajutoare vor fi nemulțumiți care întreabă de ce 2.000 sau de ce 700 de lei”, a mai subliniat oficialul din Ministerul Muncii.

Cu frâna trasă

Nu este prima oară când statul este acuzat că discriminează angajații din România.

În țara noastră există o lege care prevede calcularea coșului minim pentru un trai decent. Institutul Național de Statistică (INS) ar trebui să îl calculeze, iar acesta ar trebui să stea la fundamentarea salariului minim.

Dar INS susține că nu îl poate calcula deoarece legislația este neclară.

Coșul de subzistență era calculat anterior de Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV).

Potrivit lui Costin, Guvernul Adrian Năstase a renunțat în 2003 la folosirea acestui indicator pentru calcularea salariului minim.

Concomitent, Libertatea a scris anul trecut că Guvernul Cîțu a avut obiecții la proiectul de directivă privind salariul minim european.

Potrivit articolului, statele membre trebuie să calculeze salariul minim în funcție de o serie de formule clare.

Alegerea formulei este specifică fiecărui stat, însă trebuie să acopere o serie de criterii: nivelul de trai, nivelul general al salariilor, rata de creștere a acestora și evoluția productivității.

În luna decembrie, Consiliul UE a ajuns la un acord privind salariul minim european, iar România susține acum directiva.

Aceasta nu este încă aprobată, iar după votarea acesteia statele vor avea o perioadă în care să o adapteze în legislația proprie.

Fără strategie

În tabăra patronatelor, Cristian Pârvan susține că salarizarea trebuie legată de o strategie economică clară a statului, care să se bazeze pe atragerea de investiții masive din străinătate și crearea de locuri de muncă bine plătite.

„Mediul de afaceri este preocupat să plătească mai bine, dar să aibă și pentru ce. Dar noi ca stat stimulăm doar supermarketuri și afaceri periferice. Noi n-avem nicio viziune, nicio strategie industrială. Ungaria a atras o fabrică de baterii pentru mașini electrice de 2,3 miliarde de dolari, la noi Dacia electrică este produsă în China. Se închide fabrica de zahăr din Luduș, noi rămânem cu producătorii de sfeclă de zahăr care nu mai au procesator unde să vândă, dar importăm zahăr. Producem porumb, dar îl exportăm, în loc să creștem porci”, a conchis Pârvan.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro