ComenteazăBiblioteca Nationala a Romaniei are, printre miile de volume existente in arhivele sale, si un fond cultural de patrimoniu. Un adevarat tezaur format din manuscrise, stampe si carti vechi de sute de ani. Cu migala si pasiune, 13 restauratori, adevarati doctori ai cartilor, le readuc ‘la viata pe cele mai bolnave dintre ele.
Laboratorul de restaurare nu este intocmai o cladire in care ti-ai dori sa intri, este vechi, murdar si deteriorat. Aici lucreaza insa 13 restauratori, supranumiti si ‘doctorii cartilor. Biblii de pe la 1600, manuscrise, dar si pergamente sau harti, multe au trecut prin mainile lor.
Se lucreaza manual, cu materie prima din donatii si cu ce s-a mai putut cumpara. Nu este mult, insa echipa isi face treaba cu atata pasiune, incat se descurca cu ce are. Flavian Nica (45 de ani) este biochimistul laboratorului. La el ajung prima oara cartile, urmand a se intocmi un buletin de analiza chimica, unul de analiza biologica si o fisa de restaurare. ‘Cele mai frecvente tipuri de atacuri sunt mucegaiurile. Iau probe sterile si fac recomandarea, explica bio-chimistul.
Volumele sunt analizate la microscop
Sus, in laboratorul propriu-zis, restauratorii trudesc nonstop. Pe fiecare birou sta cate o carte sau o harta in curs de refacere. ‘Cu un bisturiu se lipeste o bucata de hartie japoneza pe coltul unei file. Apoi urmeaza spalarea si presarea. Ideea e sa aiba diferente fata de original, explica restauratorul Gabriela Pisica (46 de ani). Intre doua prese de lemn, o carte a intrat pe mainile Claudiei Condruz (40 de ani). Ea se ocupa cu restaurarea legaturilor, adica tot ce inseamna cotorul cartii, coperta si sfoara. ‘In mod normal, nu se pot restaura mai mult de 40 de volume pe an. Eu personal am trecut de suta, se mandreste aceasta.