Varsta nu e intotdeauna un motiv de renuntare la activitate. Daca toata viata ti-ai facut meseria din pasiune, te poti trezi chiar in ipostaza unui octogenar zglobiu. O asemenea persoana traieste in Valea Crisului, jud. Covasna. La 78 de ani, Vancsa Gyorgy este cel mai varstnic pompier activ din Romania. 

“La meseria de pompier voi renunta atunci cand voi muri”, ne-a marturisit, de cum am intrat in casa, badea Vancsa Gyorgy. E o traditie de familie, pe care a mostenit-o de la tatal sau si se pare ca stafeta va fi dusa mai departe de ginere, si el pompier voluntar in Arcus. Sotia lui da si ea din cap in semn de aprobare: “Sotul meu face din inima meseria asta, e viata lui”. Pe vremea cand s-au cunoscut, el terminase deja armata si lucra de cativa ani ca pompier voluntar in Valea Crisului.

A lucrat toata viata ca voluntar

Ironia e ca in toti cei 61 de ani de activitate, Gyuri Bacsi nu a luat nici un salariu in urma participarilor la incendii. In afara catorva facilitati de la primarie, pentru lemne sau pentru curent, el nu va avea niciodata pensie ca si pompier. Are pensie dupa munca la camp, la cooperativa. Ca orice taran care se respecta,  badea Gyuri are o gospodarie frumusica, care-l mai scoate “din foame”. Dimineata si seara se ingrijeste de cele sase vacute si de purcei, iar in timpul zilei moara de porumb ii ocupa restul timpului.

Fac instructie in fiecare saptamana

Ca sef al Serviciului Voluntar  pentru Situatii de Urgenta, pompierul nostru are in subordine o echipa de 24 de voluntari, majoritatea cu varste cuprinse intre 50 si 70 de ani, precum si cativa tineri. Pentru ca prestatia lor nu se plateste, iar conceptiile actuale s-au schimbat, nu mai exista sperante ca batranii sa fie inlocuiti. Dar in formula actuala ei continua sa mearga saptamanal la doua ore de instructie pe malul raului. “Tin foarte mult la prezenta si fiecare absenta o sanctionez cu 25 de Ron sau un litru de palinca, pe care o bem cu totii in timpul liber. Am un registru, unde imi notez cine a lipsit si cine si-a facut datoria”. De la 8 la 10 dimineata se antreneaza cu montatul furtunului la hidrant si cu alimentarea motopompei. Din anul 2000 incoace n-au mai avut unde sa-si puna cunostintele in practica, pentru ca, din fericire, n-au mai fost incendii in comuna. “Am stins vreo 10 incendii.

Cand se dadea alarma, trimiteam gornistul sa adune voluntarii”, povesteste pompierul.   

Deoarece primaria nu are posibilitatea sa-i ajute cu fonduri pentru deplasarile la concursuri si pentru uniforme, pompierii voluntari din Valea Crisului au invatat sa se gospodareasca singuri. “La viata mea am prins mai multe schimburi de uniforme si a trebuit sa ne descurcam cum am putut. In 1975 am reusit sa ne facem 24 de uniforme cu banii din vanzarea unui camion de bere si a 8 porci”, rade el cu gandul la acele vremuri. Tot din lipsa fondurilor, remiza cea noua nu a fost terminata, fiind nevoiti sa-si tina arsenalul pentru incendii intr-o magazie cu chirie. Si nu e vorba de cine stie ce scule. Doar de doua pompe manuale de prin 1876, o trasura pentru servanti, si ea de vreo 50 de ani, de o motopompa ceva mai moderna si bineinteles de uniforme. “Dar sunt lucruri la care noi tinem foarte mult”.

 
 

Urmărește-ne pe Google News