Premiile Oscar sunt considerate recompensa supremă în lumea cinematografică. Din păcate, singurul român al cărui nume se regăseşte în palmaresul celor 81 de ediţii de până acum este Edward G. Robinson, unul dintre cei mai importanţi actori ai lumii din anii 40. Robinson s-a născut în Bucureşti, la 12 decembrie 1893, cu numele de Emanuel Goldenberg. A emigrat în SUA, alături de părinţii lui, la vârsta de numai 10 ani, pentru ca la 22 de ani să joace deja în piese de teatru, pe Broadway.
Are un considerabil succes, interpretând roluri de gangsteri, iar figura lui devine emblematică pentru imaginea de “băiat dur” a mafiotului american al anilor 30-40. “Kid Galahad” şi “Key Largo” sunt doar două dintre filmele ce i-au adus celebritatea, în multe dintre pelicule avându-l ca partener pe Humphrey Bogart. În deceniile următoare realizează roluri notabile în producţii precum “Cele 10 porunci” şi “The Cincinatti Kid”.
Mai mult decât atât, Robinson ar fi trebuit să interpreteze partitura principală în celebrul film “Naşul”, regizorul iniţial, Peter Bogdanovich, distribuindu- l în rolul lui Vito Corleone. Aducerea lui Francis Ford Copolla ca regizor a făcut ca acesta să-şi impună propria preferinţă, rolul revenindu-i lui Marlon Brando. În ciuda faimei dobândite şi a succesului filmelor sale, Edward G. Robinson nu a fost nominalizat niciodată pentru un premiu Oscar.
A murit cu două săptămâni înainte de ceremonie
Nedreptatea avea să fie corectată, târziu, în 1973, când Academia de Film Americană a hotărât să-i acorde Oscarul pentru întreaga carieră. Din păcate, Robinson avea să moară la 26 ianuarie 1973, cu două săptămâni înainte de ceremonia de acordare a premiilor, fără a avea bucuria strângerii în palmă a preţioasei statuete.
Recordul lui Sergiu Nicolaescu
Chiar dacă nu s-a întâmplat în fiecare an, România a înaintat, începând cu 1967, propria propunere pentru Oscarul acordat celui mai bun film străin. Debutul s-a realizat cu “Răscoala”, regizat de Mircea Mureşan, urmat, în 1969, de “Columna”, în regia lui Mircea Drăgan. Până în 1990, Sergiu Nicolaescu a adunat cele mai multe propuneri de filme nominalizate pe lista lungă a candidaţilor la Oscar, cu nu mai puţin de patru: “Mihai Viteazul” (1972), “Osânda” (1977), “Ciuleandra” (1986) şi “Noi, cei din linia întâi” (1987).
După Revoluţie, Nicolaescu a mai avut o peliculă propusă de Centrul Naţional al Cinematografiei, “Orient Express”, fără şanse însă de a intra în selecţia finală a nominalizărilor la Oscar. Cel mai aproape de această onoare a fost, în 2008, Cristian Mungiu, cu filmul “4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, a cărui nenominalizare printre cei cinci candidaţi la Oscar a stârnit mirare şi proteste chiar din partea criticilor americani de film. Anul acesta, propunerea României a fost pelicula “Poliţist, adjectiv”, regizată de Corneliu Porumboiu. Nu apare însă pe lista finală a nominalizărilor la categoria “Cel mai bun film într-o limbă străină”.
Regizorul Jean Negulesco a avut o nominalizare în 1948
Statuetele, făcute de români
Scott Siegel, fiul unui emigrant român, realizează, din 1993, celebrele statuete. Owen Siegel e numele celui care, de 17 ani, creează faimoasele statuete oferite laureaţilor premiilor Oscar. Fiu al unui emigrant român din Chicago, Siegel şi-a început cariera făurind mici premii pentru câştigătorii curselor de porumbei, la modă în copilăria sa. Din acel moment, a confecţionat mii de trofee, pentru diferite manifestări sportive şi artistice. În 1993 a fost solicitat să realizeze chiar celebrele statuete Oscar. După moartea sa, în 2001, munca lui Owen a fost continuată de fiul lui, Scott Siegel.
«The Hurt Locker» şi «Avatar», câte 9 nominalizări
Cea de-a 82-a ediţie a premiilor Oscar are doi mari favoriţi, filmele “Avatar” şi “The Hurt Locker”, fiecare având câte 9 nominalizări. Primul, care deţine deja recordul de încasări din istorie, este regizat de James Cameron, cel de-al doilea, chiar de fosta soţie a acestuia, Kathryn Bigelow. Dar iată care sunt nominalizările la principalele categorii ale Oscarului:
• Jeff Bridges în “Crazy Heart”
• George Clooney în “Sus, în aer”
• Colin Firth în “A Single Man”
• Morgan Freeman în “Neînfrânt ”
• Jeremy Renner în “The Hurt Locker – Echipa de foc”
Cel mai bun actor în rol secundar
• Matt Damon în “Neînfrânt”
• Woody Harrelson în “Mesagerul”
• Christopher Plummer în “Ultima Staţie”
• Stanley Tucci în “Din Raiul meu”
• Christoph Waltz în “Ticăloşi fără glorie”
Cea mai bună actriţă în rol principal
• Sandra Bullock în “Martori din umbră”
• Helen Mirren în “Ultima Staţie”
• Carey Mulligan în “An Education”
• Gabourey Sidibe în “Precious: Based on the Novel ‘Push by Sapphire”
• Meryl Streep în “Julie şi Julia”
Cea mai bună actriţă în rol secundar
• Penélope Cruz în “Nine”
• Vera Farmiga în “Sus, în aer”
• Maggie Gyllenhaal în “Crazy Heart”
• Anna Kendrick în “Sus, în aer”
• MoNique în “Precious: Based on the Novel ‘Push by Sapphire”
Cel mai bun regizor
• James Cameron – “Avatar”
• Kathryn Bigelow – “The Hurt Locker-Echipa de foc”
• Quentin Tarantino – “Ticăloşi fără glorie”
• Lee Daniels – “Precious: Based on the Novel ‘Push by Sapphire”
• Jason Reitman – “Sus, în aer”
Cel mai bun film
• “Avatar”
• “Martor din umbră”
• “District 9”
• “An Education”
• “The Hurt Locker – Echipa de foc”
• “Ticăloşi fără glorie”
• “Precious: Based on the Novel ‘Push by Sapphire”
• “A Serious Man”
• “Deasupra tuturor”
• “Sus, în aer”
Ceremonia de decernare a Oscarurilor e transmisă în direct la HBO, la noapte, începând cu ora 3.30 (ora României), şi în reluare mâine, de la 20.00.
Mai mult, duminică noaptea, stai cu ochii pe Libertatea.ro. Ai live-text toate momentele importante ale festivităţii.
Vezi cum a acoperit Libertatea.ro evenimentul anul trecut.