ComenteazăAstfel, instanța subliniază că Radu Mazăre și ceilalți inculpați din dosarul de corupție din care a fost disjunsă cauza lui Schwartzenberg au fost achitați de prima instanță care a analizat cazul.
În acest fel, explică magistratul care a judecat cererea de revocare a afaceristului, acesta are un mandat de arestare preventivă emis în lipsă legat de acuzații care nu s-ar fi dovedit.
”Prima condiţie care se impune a fi verificată în cazul oricărei cereri privind măsurile preventive este existenţa unei suspiciuni rezonabile din care să rezulte că inculpatul a comis infracţiunea de care este acuzat”, se arată în motivare.
Magistratul Tribunalului București arată că „suspiciunea rezonabilă presupune existenţa unor fapte sau informaţii apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana în cauză să fi săvârşit infracţiunea” și că „(…) Prin sentinţa penală pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dispus achitarea inculpatului (Radu Mazăre, n.r.) pentru comiterea infracţiunii de luare de mită şi a inculpatului (Avraham Morgenstern, n.r.) pentru infracţiunea de dare de mită”.
„În continuare, judecătorul de cameră preliminară va examina punctual care acte dintre cele indicate de către procuror sunt apte a crea suspiciunea rezonabilă că inculpatul (Elan Schwartzenberg, n.r.) ar fi comis infracţiunea de complicitate la dare de mită şi dacă se mai poate vorbi de existenţa unei suspiciuni rezonabile în condiţiile în care autorul infracţiunii la care se reţine complicitatea a fost achitat”, au precizat magistrații Tribunalului București în motivarea deciziei” se mai arată în decizia de revocare a măsurii arestării preventive în lipsă în cazul omului de afaceri.
Tribunalul mai arată în documentul citat că o soluție de achitare pronunțată de instanța supremă ar reprezenta o prezumție potrivit căreia toți cei implicați în faptele de care au fost acuzați sunt nevinovați.
„În ochii unui om mediu, diligent, obiectiv pronunțarea unei soluții de achitare creează o prezumție că toate persoanele implicate în acea activitate infracțională sunt nevinovate.
Pentru a analiza percepția unui om obiectiv, obișnuit trebuie avute în vedere și particularitățile prezentei cauze. Astfel, șase judecători au stabilit că nu există suspiciunea rezonabilă că s-au săvârșit infracțiunile la care se face referire în rechizitoriu.
Dintre acești șase judecători, trei dintre ei s-au pronunțat în unanimitate după ce au efectuat cercetarea judecătorească și au administrat toate probele care se impuneau a fi administrate în cauză.
În acest sens, toate hotărârile la care s-a făcut referire în prezența încheiere au fost pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța de cel mai mare grad din țara noastră şi totodată instanța care conferă cel mai mare grad de credibilitate pentru un observator obişnuit”, mai spun judecătorii.
Tribunalul arată că decizia sa nu indică vinovăția sau nevinovăția omului de afaceri ci doar că la acest moment, „percepția subiectivă a unui observator obiectiv este că nu se poate susține existența unei suspiciuni rezonabile că ar fi comis infracţiunea de complicitate la dare de mită”.